Printre evenimentele de sfârșit de an, între comemorarea Revoluției Române și Sfânta Sărbătoare a Crăciunului, a trecut aproape neobservat un moment care ar trebui amintit pentru toți cei care încă mai cred în România. Este vorba despre Vintilă Brătianu, născut la 3 septembrie 1867 la Florica și dispărut prematur, la 21 decembrie 1930, adică acum optzeci de ani.
Despre Vintilă Brătianu ne putem gândi doar la superlativ.
Din punct de vedere profesional a fost unul dintre inginerii români despre care și astăzi se vorbește cu respect pentru aportul său la construirea podului de la Cernavodă. În calitatea sa de inginer-șef, Vintilă Brătianu a lucrat în colectivul condus de Anghel Saligny, fiind remarcat atât pentru precizia lucrărilor sale cât și pentru acuratețea calculelor sale economice, ce prevesteau viitorul ministru de finanțe.
În ce privește cariera sa în administrație, putem aminti aici mandatul său de primar al Capitalei între anii 1907 și 1910. Pentru cine nu știe, să spunem că Vintilă Brătianu și-a dorit să fie arhitect, dar fiind nevoit să respecte voința părintelui său a trebuit să renunțe la studiile de arhitectură în favoarea ingineriei făcută la Paris, asemeni fraților săi, Ionel și Dinu. Totuși, primar fiind, nu și-a uitat pasiunile și lecturile din adolescență și a inițiat un vast program de sistematizare a Bucureștiului. Atunci s-a făcut sistematizarea unor bulevarde importante, precum Calea Victoriei, Calea Călărașilor sau Bulevardul Ferdinand. Tot de numele său se leagă și unul dintre primele proiecte imobiliare ale vechiului București, Primăria cumpând terenuri pe care apoi le parcela cu scopul de a facilita construcția de locuințe.
Vintilă Brătianu a fost și unul dintre cei mai însemnați politicieni ai vremii sale, ocupând funcții ca cea de deputat, sau de Ministru de Război în perioada dificilă a primului Război Mondial, apoi Ministrul Finanțelor în România Mare, reîntregită prin Actul de la 1918 și chiar Prim-Ministru din noiembrie 1927 până în noiembrie 1928.
Dar cea mai importantă moștenire lăsată de Vintilă Brătianu rămâne setul de principii economice, financiare și sociale care acum o sută de ani, au alcătuit doctrina liberală „Prin noi Înșine” și care în perioada dintre cele două războaie, au stat la baza construcției României Moderne.
Măsuri precum retragerea din circulație a monedelor străine, urmată de stabilizarea monetară, au dovedit un interes național gândit pe termen lung. Tot atunci, celebra Constituție din 1923 – cea mai avansată Constituție pe care a avut-o România ! – a reglementat regimul bogățiilor subsolului, stabilind că toate zăcămintele miniere precum orice alte resurse ale subsolului sunt proprietatea statului. S-au răscumpărat, pentru folosul românesc Regia Tutunului și Căile Ferate Române. Alte legi adoptate în aceiași perioadă favorizau capitalul românesc, munca și inițiativa românească într-o țară care abia începea să-și găsească sensurile dezvoltării sale, un exemple în acest sens constituind înființarea Creditului Rural și a Creditului Agricol.
În acest fel, expresia „Prin noi Înșine” și-a relevat înțelesurile, ajutând economia tânărului stat român să crească până la a deveni una dintre cele mai importante ale Europei de atunci.
Iar dacă atunci, după Unirea cea Mare puteam vorbi despre Nașterea României, acum este nevoie mai mult decât oricând să ne gândim la Renașterea sa.
Privit astfel, sloganul liberal „Prin noi Înșine” își păstrează actualitatea iar atitudinea lui Vintilă Brătianu trebuie să devină un îndemn pentru fiecare dintre noi. Să nu uităm că România dispune încă de o resursă redutabilă: conștiința națională, încă vie în sufletul majorității românilor. Este drept că acest sentiment este pervertit, terfelit și ignorat, uneori chiar de cei care ar trebui să-l folosească pentru a face să crească România. Dar asta nu înseamnă că el nu mai există. Dimpotrivă, aud tot mai multe voci care cheamă la o renaștere națională așa că nu pot decât să sper, alături de alții.
Poate că suntem în pragul dezastrului și asta ne face pe toți să întrezărim pericolele cu care ne confruntăm, ca națiune. Politica antinațională promovată de Boc și Băsescu nu a distrus complet țara. O schimbare de atitudine acum, poate salva România din marasmul în care ne-a împins inconștiența actualilor conducători. Iată de ce avem datoria de a ne aduce aminte în această săptămână de cel care a fost Vintilă Brătianu și de înțelesurile gândirii sale politice și economice.
Am să închei cu un citat desprins din doctrina formulată de Vintilă Brătianu, acum mai bine de o sută de ani: „Unei naţiuni cucerite cu tăişul sabiei îi rămâne dreptul de revendicare şi mijloace de descotorosire, pe când, din contră, o naţiune cucerită prin mijloace economice este nimicită pentru totdeauna în drept şi în fapt !”
In studiul meu istoric ce atingea si casa lui Dinu Bratianu din Dorobanti 16 remarcam un document de arhiva din care reiesea o chestie interesanta. Desi fratele sau, Vintila, era primar, Dinu Bratianu trebuia sa faca memoriu la primarie ca sa-i faca trotuarul din fata casei dupa ce fusese deja expropriat pentru largirea bulevardului iar el isi terminase si casa si imprejmuirea dar trebuia sa umble prin noroi pana pe proprietatea sa …
)
In ziua de azi se asfaleaza strazi fie si numai pentru ca pe respectivele se afla cate vreun cumatru, fin sau nas daramite un frate al primarullui sau presedintelui de consiliu judetean. Am aflat de o strada in Mogosoaia care dupa ani s-a asfaltat pana fix in poarta penultimului proprietar care e consilier general la capitala. Desi mai era un proprietar, acesta nu s-a putut umple de “gratia: vecinului sau
Vintila Bratianu a fost un primar adevarat.
Acest slogan al liberalilor interbelici (,,Prin noi Înşine”), implică în primul rând capacitatea politicienilor de a face ceva în folosul statului, şi implicit în folosul oamenilor. Brătienii mergeu în Occident şi băteau cu ,,pumnul în masă’’ când marile puteri luau hotărâri în defavoarea României . Epigonii din clasa politică actuală, merg şi ei în Occident, dar au modificat sloganul. Un slogan în conformitate cu capacităţile lor : ,, Silvuple Mesio’’ !!!
Excelenta analiza, ca de altfel toate pe care le realizati. Cat adevar in gandirea marilor Bratieni! Ce poate fi mai natural pentru o tara care nu vrea sa devina o semicolonie a celor mari, decat deviza liberala conturata inca de la finele secolului XIX si ajunsa la maturitate in perioada interbelica:”Prin noi insine!” E chiar un principiu mai actual ca oricand- o tara, a carei independenta politica nu e completata de una economica, e sortita mai devreme sau mai tarziu sa dispara ca subiect intr-o lume globalizata si in care factorul economic e la fel de crucial ca si strategia pe termen lung intr-un conflict crucial!
PS- Erata: la sfarsit, “global” in loc de “crucial”. Sorry!
Din pacate, oameni ca Bratienii nu mai pot avea loc in peisajul Romaniei de azi.
Astazi, se cere de la romani ceva aproape peste puterile lor.
Astazi, romanii trebuie sa isi schimbe insasi firea lor de romani.
Pentru ca genetic, romanul este un miel, care devine leu doar cand este pus la colt si nu mai are ce face. Si asta este valabil doar pentru o parte a romanilor.
In schimb, razboiul economic este pervers. El te minte, te ‘vrajeste’, nu te agreseaza pe fata, arunca vina ceaa mare asupra vinovatului cel mai mic.
Bratianu a sesizat clar ca Romania urmeaza sa intre sub ascutisul sabiei.
Astazi, suntem sub ascutisul sabiei economice.
Deci acest miel care este romanul, astazi trebuie sa nu mai fie miel cum ii este firea, nici leu, ci LUP.
Asta este realitatea. Daca vrem sa supravietuim lupi trebuie sa fim.
In Romania de astazi, ajunsa intr-un stadiu avansat de tiganizare, trebuie sa urli tare si sa musti puternic. Fara mila, fara sentimente. Doar asa se mai poate.
Trebuie sa stim ca totusi, ‘puternicii ‘ de azi sunt totusi lasi. Ei se bazeaza pe numar, nu pe valoare personala. Deci asta este o slabiciune.
Curajul vine din puterea de a face sacrificii, putere care astazi lipseste cu desavarsire.
Am sa va relatez o mica povestioara: Un imparat era asediat de altul. Asediatul era pe cale sa piarda. Atunci, se suie pe zidul cetatii si isi injunghie propriul fiu, apoi zice: daca asta am facut cu fiul meu, sa vedeti ce o sa fac cu voi!!! Asediatorii au plecat speriati de nebunia sau puterea de sacrificiu a acelui om. Asta e puterea sacrificiului.
Deci trebuie sa fim rai, certareti, mai ‘tigani’ asa, ca sa fim pe intelesul unui larg segment de populatie.
Un exemplu concret, a fost confruntarea de acum 2 mandate, la Constanta, pentru primarie, intre puiu Hasoti si radu mazare. Hasoti vorbea mai elegant, elevat dar fara putere, in timp ce mazare, ca un badaran grosolan ce se afla, vorbea agresiv si urla tare ca un capiat. Si a ajuns primar. De ce? A dat publicului ceea ce astepta. O mahalageala pe cinste!
Deci, daca partidul liberal mai vrea sa faca ceva, si nu este complet aservit PSD, trebuie sa recruteze oameni de o mai mica eleganta dar de o mare putere de mahalageala. Eu am 2 facultati si un master , dar de cele mai multe ori trebuie sa tip ca sa fiu inteles. Ma intelegeti? E un sacrificiu pt mine, ca nu imi place. Dar o fac.
Concluzia e ca omul isi schimba parul, dar naravul ba! Paine si circ a vrut pe vremea romanilor, paine si circ vrea si acum. Romanii au inceput sa se multumeasca si cu circul numai. Rezulta de aici, ca, circul nu trebuie sa lipseasca.
Iar dupa ce vin voturile, incet, incet, sa dam si painea, prin masuri bune.: invatamant, agricultura, sanatate.
@ Greuceanu: și totuși, câțiva prieteni liberali din București și-au adus aminte și au marcat momentul la sediul PNL sector 3, împreună cu Varujan Vosganian și Alexandru Marin.
Felicitări pentru articol, foarte frumos scris, si plin de adevaruri. Dar va intreb domnule Buzatu, de ce doar dvs. va mai aduceți aminte de PNL si de Bratieni ?
Pai cine sa-si aduca aminte Greucene ? Vicepreședintii Mitriță sau Sido ? Care dintre ei, că niciunul nu o duce bine cu cititul, așa că de unde să știe de Vintilă Brătianu … ehehe … Oprea e ocupat cu preamărirea lui Voicu, Calangiu manancă cârnați, Enea și Mogos numără spăgile încasate, că-i sfârșitul anului …