Cu ceva timp în urmă, mă hotărâsem să fac un inventar al deciziilor pe care guvernarea domnului Boc le ia în folosul statului şi împotriva privatizaţilor. Cu alte cuvinte, un inventar al deciziilor de stânga, luate de un guvern de stânga.

Am renunţat din multe motive. Lipsa de timp, sentimentul că fac o demonstraţie inutilă, dar şi avalanşa de măsuri de stânga din ultimul an m-au dezarmat. Aşadar, am lăsat tema pe mâna altora, încredinţat că slăvirea statului atotputernic, a Băsescului şi a Partidului Democrat nu poate fi nici măcar temperată. În definitiv, chiar şi de Ceauşescu ne-a scăpat trecerea timpului şi nu atitudinea civică, aşa că probabil tot timpul ne va scăpa şi de Băsescu, fără să facem nimic, doar lăudându-l.

Şi totuşi …

În cel de al doilea an de criză economică, pe fondul aşteptărilor legitime din partea mediului economic şi lipsit de constrângerile electorale de până acum, era de aşteptat ca principalul partid politic din România să uzeze de potenţialul uriaş pe care îl deţine (mă refer aici la preşedinte, la primul ministru, la guvernul monocolor susţinut de o evidentă majoritate parlamentară) să propună, măcar în al paişpelea ceas, elaborarea şi promovarea unui set de măsuri legislative care să revigoreze economia.

Dar nu, nimic care să dea speranţe de mai bine. În schimb, Grupul Parlamentar al Partidului Democrat, devenit ulterior şi Liberal, ne propune o aiuritoare modificare a Legii Contabilităţii, în sensul că de aici înainte, firmele din România, indiferent de mărimea lor, vor fi obligate să îşi angajeze doi contabili cu normă întreagă. Las la o parte că în România nici nu există atât de mulţi contabili, ca să ajungă pentru cele aproximativ 700.000 de firme încă înregistrate şi ajungem la o întrebare legitimă: „de ce ?”

Explicaţia este simplă, după părerea PD-ului, şi este conţinută în expunerea de motive care însoţeşte textul de lege. Acolo se spune că pe piaţa serviciilor contabile s-ar fi profitat (sic !) de lege, care a fost interpretată permisiv, dând voie firmelor să aibă un singur compartiment de contabilitate format dintr-o singură persoană angajată uneori cu contract individula de muncă parţial – una sau două ore pe zi. Mai mult, în acest fel „s-a proliferat munca la negru” şi „s-a adus atingere gravă interesului public”.

În concluzie, pentru ca „proliferarea” şi „atingerea” să nu se mai întâmple, firmele – chiar şi cele de mică anvergură – vor avea obligaţia de a îşi organiza contabilitatea sub forma unui compartiment unde să fie angajaţi doi contabili. În acest fel, aplicând gândirea economică a Partidului Democrat, chiar şi un prăpădit de chioşc din târg în care mama vinde la tarabă, tata cară marfă, iar copilul dă cu mătura prin faţă în loc să-nveţe, va trebui să organizeze concurs şi să angajeze contabili calificaţi, nu glumă.

Iată deci un exemplu de gândire economică de dreapta, aplicată de Partidul Democrat. Halal !