Demisia lui Marian Miluț din funcția de Președinte al PNȚ-ului poate fi oportunitatea unui nou început, după cum asumarea funcției vacante de către Aurelian Pavelescu poate constitui premisa unei deschideri către societata civilă.
Desigur, evenimentul nu trebuie redus la înlocuirea lui Miluț cu Pavelescu, ci dimpotrivă, trebuie utilizat pentru a ajuta unul dintre cele mai importante partide românești să revină acolo unde îi este locul, pe prima scenă politică a țării. Dar pentru asta, sunt necesari câțiva acțiuni.
În primul rând, țărăniștii au nevoie de o reconciliere a celor două tabere din interiorul partidului. Este posibil ca Radu Sârbu și Aurelian Pavelescu să găsească căile de a comunica și de a vorbi aceiași limbă. În acest fel, nu mă îndoiesc că exemplul fiecăruia dintre cei doi va fi urmat de adepții săi, iar PNȚ-ul își va avea atât liniște cât și mai ales, direcții de lucru. Sunt două lucruri pe care dacă cei doi le vor oferi lor și colegilor lor, va fi posibilă și reconstrucția partidului.
În al doilea rând, este necesară o delimitare clară de Traian Băsescu și structurile politice pe care acesta le patronează, respectiv PDL și UNPPR. PNȚ-CD este un partid cu o istorie impresionantă, care nu are ce căuta în compania urât mirositoare a susținătorilor de duzină, confecționați la apelul de seară. O astfel de atitudine va aduce membri noi, în special dintre cei care, mai ales în ultima perioadă, au fost dezamăgiți de politicianism și demagogie.
În al treilea rând, PNȚ va trebui să elaboreze un proiect de program de guvernare, bazat pe respectul valorilor de dreapta. Este timpul ca impostura Partidului Democrat în rolul de promotor al dreptei românești să ia sfârșit. Efortul pe care îl face Partidul Național Liberal în acest sens merită o mână de ajutor țărăniștilor, chiar dacă se vor găsi destule voci care să conteste o astfel de măsură. Totuși, eu cred că o astfel de atitudine va fi salutată mai ales de opinia publică, în special de cei nemulțumiți de felul imberb și neconvingător în care evoluează actuala opoziție, iar PNȚ-CD are mare nevoie de asta.
Fiecare dintre cei trei acțiuni este câte un pas către normalitate. Desigur, mai sunt necesare și alte acțiuni, dar cred că dacă acești trei pași vor fi făcuți, PNȚ va reuși să își atragă o imagine nou, de partid gata să ofere o alternativă la actuala criză.
– HUNGARIAN MANIFESTO-
JOS REGIMUL BASESCU!
APEL ADRESAT COMPATRIOTILOR MAGHIARI, PENTRU A SE UNII CU ROMANII
PENTRU A SALVA TARA DELA DEZASTRU, INAINTE DE A FI PREA TARZIU, PENTRU NOI TOTI!
Am crezut intodeauna ca romanii si ungurii pot trai impreuna in pace. Inainte de revolutie
dupa absolvirea facultatii, am lucrat la televiziune si la principalele studiouri de film din Romania.
Intre operatorul de film Horvath si ceilalti cineasti nu am simtit nici o diferenta. Ne certam intre noi, dar uniti prin ura impotriva lui Ceausescu,….. am fost impreuna si frati.
Acum cateva ore un fost coleg ma sunat la telefon si mi-a spus un mare
adevar. ” fiecare om ,fiecare natiunile are bune si rele dar nimeni nu a indraznit sa spuna vreodata despre unguri ca sunt lasi sau lipsiti demnitate …..dar m-am inselat…… Voi prin alesii dumneavoastra mentineti la putere pe Basescu !
Parlamentarii vostrii cu 6% din voturi sunteti principalii vinovati pentru razboiul care sa declarat nu numai impotriva romanilor ci impotriva tuturot cetatenilor acestei tari.
Da domnilor maghiari peste capul vostru mafia maghiara si mafia romana si-a dat
mana . Asa numita autonomie nu va izoleaza sau rezolva problemele. Bugetarului ungur ca si bugetarul roman i se reduce la fel salariul . Pensionarii din Tinutul Secuiesc au ajuns cersetori la fel ca romanii . Nu cred ca este vreo deosebire intre copilul maghiar sau copilul roman, care plange……. de foame. Cu ce va ajuta daca istoria se invata in limba maghiara, cat timp ce prezentul si genocidul indreptat impotriva tuturor se invata in limbajul hotilor , manelistilor si vanzatorilor de neam.?
Desi unii nu vor sa recunoasca voi sunteti cei care, cu un curaj nebun ati aprins la Timisoara, flacara revolutiei din 1989. Din pacate flacara sa stins si prin alesii vostrii faceti azi jocul comunistilor si securistilor, impotriva carora v-ati ridicat impreuna cu romanii.
Am citit nu demult un articol scris de George Serban in care se spune ” Dragi compatrioti, dragi romani, fiti unguri! ”
…..aratati acelasi curaj si demnitate macar pentru o zi. Pentruca mi-a crapat obrazul de rusine, nu ramane decat sa intorc foaia si sa va spun Dragi compatrioti, dragi ungurii, fiti romani! Sau cu alte cuvinte unitiva ,asigurand nu nimai painea de toate zilelele , ci si viitorul copiilor vostrii !
Citesc sau urmaresc pe micul ecran sute de mii de solutii , frectii la un picior de lemn de a iesi din criza si prapastie. Solutia este simpla si unica : Pe langa romani un milion de unguri pe strada!
Acum cateva minute am citit si recitit de zeci de ori un articol extraordinar scris de Simona Fica care se termina spunand RIDICĂ-TE GHEORGHE, RIDICĂ-TE, IOANE!
Nu ramane decat sa extrapolez spunand:
RIDICA-TE GHEORGHE , IOSCA, ION SI PISTA !!! RIDICAT-VA ODATA PENTRU NUMELE LUI DUMNEZEU ,,,,,,,,,
Robert Horvath DEVA Cineast USA
http://devanewyork.blogspot.com/ http://www.devagallery.com
Dacă Radu Sârbu este sau nu omul dialogului se va vedea în curând. Oricum, este necesar ca nu doar el să fie dispus la dialog ci și Pavelescu, dimpreună cu tot anturajul politic de care cei doi dispun.
În ce privește o alianță, este foarte adevărat: PNȚ-CD are mare nevoie. Iar posibilitățile teoretice sunt pe cât de puține, pe atât de clare. Prima, cu PSD-ul – este imposibilă și nefirească, cea de a doua, cu PDL-ul – este posibilă dar nefirească și ultima dar nu cea de pe urmă, cu PNL – este și posibilă și firească. Ca argument suplimentar, să nu uităm că alianța cu PNL a mai câștigat o dată, în 1996. Din păcate, pentru a se guverna, pe atunci a fost necesară alianța cu PD-ul, lucru care s-a dovedit a fi destructiv.
Întrebarea este dacă Sârbu este omul dialogului? şi de pe ce poziţie vrea să negocieze reconcilierea, cea de dizident sau de “preşedinte”. Măsuri trebuiau luate dar nu ştiu dacă schimbarea preşedintelui era una din ele. Puciul anti-Miluţ devenise o realitate în ultimele luni. Din păcate în ultimii ani cuvinte ca stabilitate, linişte, reuşite, prietenie au devenit antonime raportate la PNŢCD. Dorinţa tuturor membrilor, revenirea în Parlamentul României, nu cred că este posibilă fără o alianţă cu un partid mai mare, fie ea morală sau nu. Aştept cu interes Congresul din septembrie!