Tragedia petrecută acum câteva zile la Maternitatea Giulești m-a lăsat mut. Am privit televizorul aproape paralizat, incapabil să cred că așa ceva este posibil, încercând în zadar să-mi desprind privirea de pe imaginile care se perindau pe ecran …

Apoi, a debutat o scurtă perioadă în care instituțiile statului căutau vinovați. Ministerul considera că este treaba Primăriei, iar Primăria – evident ! – considera că este treaba Ministerului. Opinia publică s-a împărțit și ea în două, împărtășind cele două tendințe: ministrul e de vină, ba nu, primarul ! Până la urmă s-au trezit, au pus mână de la mână și au demis întreaga conducere a maternității.

Dincolo de toate astea, observ cu stupoare câteva tentative dezmățate în a politiza și mai ales în a eficientiza electoral nenorocirile unor oameni. Până acum, văzusem această specie acționând limitat: pe la o nuntă sau la un botez, mai ales dacă erau în campania electorală. Apoi, specia a început să exploateze electoral inundațiile, donându-și salariul, sau organizând un transport de pături în zonele sinistrate.

Acum, aceiași specie nenorocită, care folosește până și moartea semenilor pentru a face profit electoral, are un nou subiect de dezbatere politică, iar expedierea de condoleanțe a devenit o sarcină de partid. Mă întreb, până când ?

De fapt, instituțiile statului nu mai pot funcționa. Ele sunt politizate dincolo de regulile impuse de legi sau chiar de bunul simț. O funcție de conducere este privită de partide ca o răsplată pentru activismul din campania electorală, iar însemnătatea funcției este de multe ori direct proporțională cu sumele cheltuite pentru victoria în alegeri. Însăși victoria nu mai este victoria partidului ci victoria personală a viitorului director, care de cele mai multe ori nu are o valoare profesională recunoscută ci doar un sprijin politic nedisimulat.

Așa că este momentul să recunoaștem că de vină nu mai este o persoană anume ci toți cei care timp de douăzeci de ani am contribuit la actuala stare de lucruri. Credeți că doar în spitale se întâmplă asta ? Nu, vă spun eu ! Ce s-a întâmplat la Maternitatea Giulești este doar partea vizibilă a aisbergului. Hai să facem o evaluare: câte școli, câte spitale, câte grădinițe din țară ar primi avize de funcționare de la Sanepid, de la Pompieri, de la ISCIR sau de la IGSIC. Poate nici jumătate. Și totuși, de ce funcționează ? De ce de ani de zile auzim la știri că s-a prăbușit tavanul unei săli de clasă peste copii, în timpul orelor, sau că s-au îmbolnăvit 50 de copii după ce au mâncat la cantină, sau că o aripă de spital a rămas fără curent electric o jumătate de zi, sau că un om a fost tăiat în două de un lift în nu-știu-ce instituție ?

Un răspuns posibil la toate astea poate fi și că președintele țării nu a avut curaj să se opereze în țara pe care zice că o reprezintă.

Anunțuri