Printre evenimentele de sfârșit de an, între comemorarea Revoluției Române și Sfânta Sărbătoare a Crăciunului, a trecut aproape neobservat un moment care ar trebui amintit pentru toți cei care încă mai cred în România. Este vorba despre Vintilă Brătianu, născut la  3 septembrie 1867 la Florica și dispărut prematur, la 21 decembrie 1930, adică acum optzeci de ani.

Despre Vintilă Brătianu ne putem gândi doar la superlativ.

Din punct de vedere profesional a fost unul dintre inginerii români despre care și astăzi se vorbește cu respect pentru aportul său la construirea podului de la Cernavodă. În calitatea sa de inginer-șef, Vintilă Brătianu a lucrat în colectivul condus de Anghel Saligny, fiind remarcat atât pentru precizia lucrărilor sale cât și pentru acuratețea calculelor sale economice, ce prevesteau viitorul ministru de finanțe.

În ce privește cariera sa în administrație, putem aminti aici mandatul său de primar al Capitalei între anii 1907 și 1910. Pentru cine nu știe, să spunem că Vintilă Brătianu și-a dorit să fie arhitect, dar fiind nevoit să respecte voința părintelui său a trebuit să renunțe la studiile de arhitectură în favoarea ingineriei făcută la Paris, asemeni fraților săi, Ionel și Dinu. Totuși, primar fiind, nu și-a uitat pasiunile și lecturile din adolescență și a inițiat un vast program de sistematizare a Bucureștiului. Atunci s-a făcut sistematizarea unor bulevarde importante, precum Calea Victoriei, Calea Călărașilor sau Bulevardul Ferdinand. Tot de numele său se leagă și unul dintre primele proiecte imobiliare ale vechiului București, Primăria cumpând terenuri pe care apoi le parcela cu scopul de a facilita construcția de locuințe.

Vintilă Brătianu a fost și unul dintre cei mai însemnați politicieni ai vremii sale, ocupând funcții ca cea de deputat, sau de Ministru de Război în perioada dificilă a primului Război Mondial, apoi Ministrul Finanțelor în România Mare, reîntregită prin Actul de la 1918 și chiar Prim-Ministru din noiembrie 1927 până în noiembrie 1928.

Dar cea mai importantă moștenire lăsată de Vintilă Brătianu rămâne setul de principii economice, financiare și sociale care acum o sută de ani, au alcătuit doctrina liberală „Prin noi Înșine” și care în perioada dintre cele două războaie, au stat la baza construcției României Moderne.

Măsuri precum retragerea din circulație a monedelor străine, urmată de stabilizarea monetară, au dovedit un interes național gândit pe termen lung. Tot atunci, celebra Constituție din 1923 – cea mai avansată Constituție pe care a avut-o România ! – a reglementat regimul bogățiilor subsolului, stabilind că toate zăcămintele miniere precum orice alte resurse ale subsolului sunt proprietatea statului. S-au răscumpărat, pentru folosul românesc Regia Tutunului și Căile Ferate Române. Alte legi adoptate în aceiași perioadă favorizau capitalul românesc, munca și inițiativa românească într-o țară care abia începea să-și găsească sensurile dezvoltării sale, un exemple în acest sens constituind înființarea Creditului Rural și a Creditului Agricol.

În acest fel, expresia „Prin noi Înșine” și-a relevat înțelesurile, ajutând economia tânărului stat român să crească până la a deveni una dintre cele mai importante ale Europei de atunci.

Iar dacă atunci, după Unirea cea Mare puteam vorbi despre Nașterea României, acum este nevoie mai mult decât oricând să ne gândim la Renașterea sa.

Privit astfel, sloganul liberal „Prin noi Înșine” își păstrează actualitatea iar atitudinea lui Vintilă Brătianu trebuie să devină un îndemn pentru fiecare dintre noi. Să nu uităm că România dispune încă de o resursă redutabilă: conștiința națională, încă vie în sufletul majorității românilor. Este drept că acest sentiment este pervertit, terfelit și ignorat, uneori chiar de cei care ar trebui să-l folosească pentru a face să crească România. Dar asta nu înseamnă că el nu mai există. Dimpotrivă, aud tot mai multe voci care cheamă la o renaștere națională așa că nu pot decât să sper, alături de alții.

Poate că suntem în pragul dezastrului și asta ne face pe toți să întrezărim pericolele cu care ne confruntăm, ca națiune. Politica antinațională promovată de Boc și Băsescu nu a distrus complet țara. O schimbare de atitudine acum, poate salva România din marasmul în care ne-a împins inconștiența actualilor conducători. Iată de ce avem datoria de a ne aduce aminte în această săptămână de cel care a fost Vintilă Brătianu și de înțelesurile gândirii sale politice și economice.

Am să închei cu un citat desprins din doctrina formulată de Vintilă Brătianu, acum mai bine de o sută de ani: „Unei naţiuni cucerite cu tăişul sabiei îi rămâne dreptul de revendicare şi mijloace de descotorosire, pe când, din contră, o naţiune cucerită prin mijloace economice este nimicită pentru totdeauna în drept şi în fapt !

Reclame