Astăzi s-a desfășurat dezbaterea organizată de Asociația Euro Agora, având ca temă proiectul Ministerului Sănătății de desființare a Centrul de Cardiologie din Craiova.

Evident, noi ne-am plasat din capul locului în tabăra celor care pledează pentru păstrarea acestui centru medical așa cum este acum, în aceași formulă juridică și administrativă ca și până acum.

Trebuie spus că cine trece pragul Centrului de Cardiologie din Craiova, intră într-o oază de normalitate. Ca să ajungi acolo, trebuie să parcurgi o parcare supra-aglomerată în care ambulanțele cu girofarul pornit se strecoară printre bolnavi în pijama și mașini parcate aiurea, apoi trebuie să urci niște scări măcinate de pașii a sute de mii de oameni și în cele din urmă, să-ți faci loc cu greu printr-o înghesuială care amintește de o gară aglomerată.

Prin contrast cu mizeria din spital, înăuntru strălucește de curățenie. Intrând în amănunte, constați că Centrul de Cardiologie este un loc în care o mână de oameni își fac treaba: asigură consultații și tratamente pentru câteva mii de oameni pe an, dispune de aparatură modernă, într-un cuvânt își îndeplinește misiunea asumată de a face bine oamenilor.

Și atunci se pune o întrebare legitimă: de ce se dorește desființarea Centrului ? Motivațiile Ministerului sunt copilărești, nefondate, fără legătură cu realitatea. De exemplu, acolo se susține că NU EXISTĂ un impact social al acestei decizii, lucru evident neadevărat. Chiar motivațiile economice sunt superficiale, pentru că sumele economisite prin măsura propusă de Guvern este infimă dacă o raportăm la bugetul Ministerului Sănătății !

De fapt, Ministerul Sănătății încearcă aducerea Centrului de Cardiologie la un numitor comun cu restul sistemului. Din păcate nu face asta ridicând standardul Spitalului Regional la nivelul Centrului de Cardiologie, ci prin coborârea Centrului la nivelul Spitalului.

*          *          *

În general, populația României este un contribuitor disciplinat la bugetul național. Fie că este vorba de taxe sau impozite, de persoane private sau de societăți comerciale, fiecare își plătește cu conștinciozitate dările către stat. Este o condiție esențială pentru orice cetățean. Eventualele abateri sunt repede corectate de stat, care are la îndemână felurite mijloace prin care se impune: garda financiară, fiscul, poliția sau chiar justiția, sunt instituții care acționează fără milă atunci când banii din taxe trebuie recuperați în numele statului.

În schimb, statul nu poate fi obligat să-și respecte obligațiile față de cetățean. Dacă el, statul, decide că trebuie să reducă asistența sanitară pentru populație, o face. Dacă vrea să reducă salariile angajaților săi, o face. Dacă decide să nu mai cheltuie pentru medicamente, aparatură, specializarea medicilor, o face. Din păcate, statul face toate acestea fără să dea socoteală nimănui, ceea ce înseamnă că statul nu este preocupat de starea de sănătate a populației, ci doar de bilanțul contabil.

De mai bine de douăzeci de ani asistăm la o reformă nesfârșită a sistemului. Fiecare nou guvern, oricare a fost acela, își începe mandatul arătând cu degetul la guvernul precedent și clamând rezolvarea problemelor din sistem în cel mai scurt timp. Apoi, până la sfârșitul mandatului, fiecare guvern eșuează, iar asta se întâmplă mereu, de douăzeci de ani încoace. Prin urmare, ne putem întreba dacă acest eșec devenit cronic este determinat de incompetență sau de rea voință ?

Ce se întâmplă acum este o dovadă că lucrurile merg prost în România din rea voință. L-am văzut acum câteva zile pe Ministrul Sănătății: plin de suficiență, cu o aroganță boieraș parvenit, declarând că reforma din sistem va continua, indiferent de câtă opoziție vine din partea populației.

Așa cum arătam mai devreme, avem de a face nu doar cu un stat care nu mai ține cont de părerile celor care îl alcătuiesc, ci și cu un stat agresiv la adresa proprilor cetățeni. Hotărârea Ministrului Sănătății este motivată cu un articol din Constituție, respectiv nr. 108, care dă dreptul Guvernului să emită Hotărâri și Ordonanțe. Până să ajungă la nr. 108, ar fi trebuit să citească și art. 22 care garantează dreptul la viață, sau art. 34 care prevede obligația statului de a asigura starea de sănătate a populației.

Cum putem corecta asta ? Răspunsul este foarte clar: prin atitudine civică ! Guvernanții trebuie să știe că nu există doar părerea lor ci și a cetățenilor afectați de decizii aberante, cu motivații incerte.

Iată de ce, rog toți cititorii să demarăm împreună o campanie de semnături în sprijinul Centrului de Cardiologie din Craiova.

Apelul Asociației Euro Agora poate fi citit aici.

Formularul de semnături poate fi descărcat de aici.

Centralizarea formularelor completate se va face după 15 martie. Pentru orice alte detalii necesare, nu ezitați să mă contactați.

P.S. Așa cum este și normal, invitațiile au fost trimise din timp către Prefectul Județului, Direcția Sanitară, Primăria Municipiului, Consiliul Județean, toate cabinetele parlamentare, partidelor cu reprezentare în Consiliul Județean și Municipal. Mă credeți dacă vă spun că nu a venit nimeni ?

Anunțuri