Discutam zilele trecute cu un prieten despre faptul că Traian Băsescu este singurul dintre președinții aleși după 1990 care nu are bune relații cu Casa Regală a României.

În plus, interlocutorul meu susținea că este regretabilă o astfel de atitudine, argumentând contabilicește că Monarhia în general și Casa Regală în special, ar aduce Președinției României doar profit, fără pierderi sau cheltuieli.

Observația este corectă, dar numai în contextul în care putem face abstracție de actualul locatar din Palatul Cotroceni. Spun asta deoarece domnul Băsescu preferă să aibă bune relații cu așa-zisa casă regală a așa-zisului rege Cioabă.

Probabil că susținătorii lui Băse vor sări în sus indignați, gata să mă contrazică. Iar eu, ca să nu fie dubii, voi lăsa la o parte amintirile de campanie și vă propun tuturor lectura unui document oficial, publicat pe site-ul Președinției României, și anume Lista bunurilor primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acțiuni de protocol în anul 2010. În acest fel, vor găsi la poziția 39, printre alte dovezi de prețuire, un fanion primit de la, citez: „Casa Regală Cioabă”. Hm … !

Dar fanionul cu pricina nici nu este stingher la Casa lui Băsescu, căci dl. Cioabă a mai cadorisit la Cotroceni și în anul precedent, după cum rezultă din studiul listei aferente anului 2009. Pe atunci „Regele Cioabă” i-a oferit președintelui nu doar un fanion cu „însemnele Casei Regale Cioabă” ci și o monedă de aur de șapte grame ! Cine nu crede să caute la pozițiile 12 și 13 din documentul oficial pe anul 2009 !

Nu mi-am făcut niciodată iluzii în raport cu atitudinea lui Băsescu față de valorile naționale. Cred că este genul care se folosește de Istoria Patriei căutând exemple care să-i justifice apucăturile, așa că nu pot decât să regret că acest individ a devenit președintele României și are dreptul să reprezinte țara.

Totuși, a accepta în documentele oficiale ale României ideea că există o „Casă Regală Cioabă” și un „Rege Cioabă” mi se pare o sfidare: pentru bunul simț, pentru fiecare român în parte și pentru întreaga Istorie Modernă a României.

Anunțuri