De câte ori se găsește vreunul să susțină (pe bună dreptate) că Emil Boc este un pui de comunist, haitele de adulatori portocalii se grăbesc să latre zgomotos, furnizând contra-argumente, înșirând așa-zise performanțe de dreapta, sau chiar devenind violenți în exprimare …

Cu toate riscurile, eu voi continua să susțin că primul ministru al României este cât se poate de comunist, evident moderat doar de realitățile unei Europe de secol XXI. Și nu mă gândesc doar la trecutul său de membru de nădejde al fostului Partid Comunist la care s-au adăugat firesc etape succesive de formare, ba ca soldățel la trupele de Securitate, ba ca rezervă de cadre în UTC-ul lui Nicu Ceaușescu și în fine, ca marionetă a celui mai rău konducător de care a avut parte România de la alcătuirea sa și până azi.

Ei bine, lăsat să zburde ca un cățelandru cu lanțul pus pe sârmă, simulând libertate ideologică și umflat cu laude furnizate de proprii săi lăudători mascați în colaboratori , Bocul pune la cale o nouă grozăvenie: strategia țării în domeniul energetic ! Sigur, asta nu ar fi rău, doar că iată ce spune primul ministru al României, în anul 2011, într-o desăvârșită atitudine etatistă:

„Susţin vânzarea de pachete minoritare şi păstrarea controlului statului în companii strategice precum Transgaz, Romgaz şi Transelectrica.”

Curat liberal, coane Bocule, ce să mai zic …

Și ca să nu fie vreu dubiu, vă aduc aminte că aceiași atitudine o avea și fratele său întru ale doctrinelor, Ion Iliescu, împreună cu tot aparatul de partid (PDSR, FSN, PD sau cum i-o mai fi chemat) cu doar câteva cincinale în urmă. Atunci, ca și acum, privatizarea era privită ca un rău necesar. Atunci ca și acum, primul ministru (indiferent de numele său) demonstrază că nu înțelege rolul capitalului în economie. Poate și asta e o explicație pentru incapacitatea României de a se mișca în lumea de azi …

*

Dincolo de această chestiune de ordin ideologic, mesajul Bocului trebuie văzut și din altă perspectivă. Strategia pe energie este un subiect extrem de important în orice țară. O astfel de dezbatere adună la masa discuțiilor mulți factori și centre de interes: investitori privați și de stat, cercetători, companii interesate, proprietari de expertiză, etc. Privatizarea în energie nu mai este de mult un tabu, iar noile tehnologii (aflate în special pe mâna companiilor private) au o pondere din ce în ce mai însemnată. Așadar, un mesaj guvernamental legat de o strategie națională pe energie, pregătit de un guvern care gândește pe termen lung, ar fi trebuit să beneficieze de o scenografie adecvată, iar dintre cei prezenți nu ar fi trebuit să lipsească niciun jucător important. Un seminar internațional cu participarea marilor jucători în energie ar fi fost un cadru propice pentru lansarea unor provocări de viitor într-o țară care dispune atât de avantajul unei piețe de amploare, în creștere cât și de resurse energetice excepționale.

Nu, în loc de toate astea, gândirea economică de care dispune guvernul și primul ministru, s-a etalat între un botez și o nuntă, într-o cârciumă, pe la Ploiești. Ba mai mult, din câte povestesc unii participanți, Boc a vorbit la fel de mult la microfon ca și în anticamera toaletelor, unde nu s-a sfiit să reia temele anterior expuse. Recunosc, am o problemă: îmi este greu să accept că primul bărbat de stat al țării mele smiorcăie prin closete, deplângând  lipsa investitorilor autentici în domeniul energetic.

Din nefericire, în România lui Boc și Băsescu, subiectul se discută la budă, cu invitați obedienți prezidiului. Cică ar fi fost invitați și niscai oameni de afaceri, chiar dacă unele din firmele importante din Ploiești nu știu nimic despre asta.

Sau cine știe ? poate că vreunul dintre proprietarii de pensiuni sau magazine ar putea deveni investitori în energie, doar pentru că l-a invitat Boc pe acolo …

Anunțuri