Fără îndoială, când vine vorba despre Constituția României, oamenii lui Băsescu regretă că aceasta mai există. Cel mai bun exemplu este Roberta Anastase: fie că numără aiurea, fie că interpretează după bunul plac, domnia sa demonstrează că are o viziune proprie asupra legilor în general și a Constituției în special.

Ultima dintre aceste viziuni s-a manifestat ieri, când – de la înălțimea funcției sale – Roberta Anastase a explicat țării și cui stătea să o asculte, că invitarea MS Regele Mihai în Parlamentul României pentru a se adresa celor două camere reunite într-o Ședință Solemnă nu ar fi … constituțională, justificând astfel refuzul (previzibil) organizat de PD-L.

Ce vorbești soro ? Unde scrie în Constituție despre prezența Regelui în Parlament ? Nicăieri, vă spun eu ! Cel puțin, nu în această Constituție. Dacă cineva se gândește la articolul 88 – cel care dă dreptul șefului de stat să adreseze mesaje către Parlament, ne găsim într-o eroare. Acest articol face parte din Capitolul II al Constituției, cel statuează funcția Președintelui: rolul, alegerea, drepturile, obligațiile, etc. Printre acestea, există și art. 88, cel care dă dreptul Președintelui României să adreseze mesaje Parlamentului cu privire la problemele națiunii. Prin urmare, este doar un instrument de lucru al Președintelui României în relația sa instituțională cu Parlamentul. Atât și nimic mai mult !

În schimb, cererea înaintată de PNL către conducerea celor două camerea avea un alt scop și anume convocarea unei Ședințe Solemne a Parlamentului în care MS Regele Mihai ar fi trebuit să țină un discurs. Atât Constituția României, cât și Regulamentul celor două camere prevăd aceste situații. În Regulament, este prevăzut explicit că ședința comună a celor două camere poate avea loc pentru „celebrarea unor sărbători naționale sau a unor comemorări” – Articolul 1, aliniatul 25 din Regulament.  

Deci explicațiile formulate de  Roberta Anastase sunt diversioniste, căci se referă la cu totul altceva !

Să mai spunem că ședințe solemne în Parlament s-au ținut și se vor mai ține. Ca să fiu și mai bine înțeles, vreau să dau și câteva exemple de astfel de ședințe, ținute în ultimii ani: pentru sărbătorirea a 15 ani de la primele alegeri libere, pentru Comemorarea Revoluției Române din 1989, pentru Comemorarea a 500 de ani de la moartea lui Ștefan cel Mare, pentru Condamnarea Comunismului, pentru a marca intrarea României în UE, pentru sărbătorirea Zilei Naționale a României, pentru comemorarea Holocaustului …

Refuzul actualei puteri de a-i permite MS Regelui Mihai să țină un discurs în Parlament mi se pare la fel de rușinos ca și refuzul autorităților de a permite Majestății Sale deplasarea la Curtea de Argeș în primăvara anului 1990. Atunci ca și acum, a fost o decizie susținută de frica tradițională a comuniștilor față de monarhie.

P.S. Cred că este bine să menționăm aici pe cei care alcătuiesc Birourile Permanente ale Senatului și Camerei Deputaților. Ar fi bine de știut cum au votat fiecare din acești oameni. Până atunci, putem presupune că la Senat au fost 7 voturi împotrivă (Berceanu Radu, David Gheorghe, Filip Petru, Onofrei Orest, Pereş Alexandru – PDL, Diaconescu Cristian – UNPR și Verestoy Attila – UDMR) și 6 au votat pentru (Chelaru Ioan, Geoană Mircea Dan, Marcu Gheorghe, Ţuţuianu Adrian – PSD, Ruşanu Dan Radu – PNL, Voiculescu Dan – PC). La Camera deputaților, de asemenea, 7 voturi împotrivă (Mircovici Niculae – minorități, Anastase Roberta Alma, Oltean Ioan, Pardău Dumitru , Albu Gheorghe – PDL, Sârbu Marian – UNPR și Seres Denes – UDMR) și 6 voturi pentru (Voicu Mihai Alexandru și Motreanu Dan-Ştefan – PNL, Năstase Adrian, Zgonea Valeriu Ştefan, Pop Georgian, Bănicioiu Nicolae – PSD)

Reclame