Ca tot cetățeanul, am făcut și eu câteva presupuneri înainte de pronunțarea justiției în cazul lui Adrian Năstase, mai ales că marja de presupuneri era destul de strânsă: ori albă, ori neagră.

Astfel, dacă decizia Curții Supreme ar fi fost în favoarea fostului prim-ministru, nu mă îndoiesc că PSD-ul s-ar fi revărsat prin televiziuni și ar fi lăudat în cor, pe mai multe voci, evidenta imparțialitate a Justiției Române.

Dimpotrivă, dacă decizia ar fi fost de condamnare (ceea ce s-a și întâmplat, de altfel) mesajul PSD-ului ar fi subliniat politizarea fără precedent a Justiției Române și caracterul eminamente politic al procesului ce i-a fost intentat politicianului Adrian Năstase.

Ca să vă spun drept, eu nu-mi dau seama unde-i adevărul, mai ales că aprecierile mele oscilează între atitudinea din 2004 când Adrian Năstase era privit a fi izvorul corupției din întreaga țară și situația din 2012 când iată, bietul om mai are puțin și devine o victimă inocentă.

Este clar, trăim în țara tuturor posibilităților dacă un personaj – fie el și Adrian Năstase – s-a transformat din coruptul suprem din 2004, într-un virtual deținut politic în 2012. Este o situație ce mi se pare o insultă, atât pentru actualii corupți cât și pentru foștii deținuți politici.

P.S. Un prieten liberal îmi spunea mai devreme că situația lui Adrian Năstase crează un precedent periculos pentru întreaga clasă politică. Eu aș spune că nu-i adevărat. Dimpotrivă, dacă justiția reușește să condamne un fost prim-ministru, poate că va reuși la momentul potrivit să condamne și un (fost) președinte.

 

Anunțuri