Aș vrea să observăm că discursul lui Victor Ponta a produs consternare nu doar printre simpatizanții „civili” ai USL, ci și printre membrii cu responsabilități din cele trei partide ce alcătuiesc alianța. De exemplu, Liviu Dragnea – care este și secretar general al PSD – a apreciat că discursul a fost o greșeală ce trebuie asumată, dar nu repetată, iar Radu Mazăre – unul dintre stâlpii PSD-ului – nu s-a sfiit să-și califice președintele de partid drept „colaboraționist”. Nici în PNL lucrurile nu au stat diferit, cea mai bună dovadă fiind convocarea imediată a ședinței structurii naționale de conducere.

De asemenea, majoritatea jurnaliștilor și formatorilor de opinie s-au poziționat – în general critic – față de mesajele transmise de Victor Ponta de la tribuna Parlamentului.

De necrezut, dar tuturor acestor consternări, poziționări, luări de atitudine, unele pro, altele contra, unele fioroase și agresive, altele blânde și înțelegătoare, Ponta le răspunde senin că nu Traian Băsescu este cel care i-a numit pe George Maior și Mihai Răzvan Ungureanu la cârma serviciilor de informații românești. Pentru cine nu crede, uite știrea aici.

O astfel de afirmație este extrem de gravă și trebuie urmată de clarificări urgente.

Pe de o parte, pentru că afirmația făcută de dl. Ponta este urmată în chip firesc de o întrebare legitimă: dacă nu Traian Băsescu i-a numit pe cei doi șefi ai serviciilor, atunci cine i-a numit ? Cine îi dă ordine președintelui României în numiri atât de importante ?

Se știe, dl. Ponta este președintele unui mare partid și fără îndoială, dispune de informații ce îi parvin pe cele mai diverse căi. Dar dacă domnia sa cunoaște atât de multe detalii despre subordonările lui Traian Băsescu față de terți, încât să și afirme public asta, are datoria de a merge mai departe cu dezvăluirile, nu doar pentru binele alianței ci mai ales pentru binele României.

Pe de altă parte, deși nu-mi place ideea, trebuie să admit că mai există încă o explicație: conștient de valurile pe care le-a creat prin discursul său, dl. Ponta încearcă să dreagă busuiocul. Adică, vezi-Doamne, prietenia sa cu dl. Ungureanu poate fi scuzabilă, sau este chiar normală, în condițiile în care acesta nu-i omul lui Băsescu, după cum însuși preopinentul încearcă să ne facă să înțelegem.

Mergând cu gândul mai departe, este posibil ca săptămâna viitoare, dl. Ponta să ne aducă lămuriri suplimentare și ne spună că nici numirea fostului șef SIE în funcția de prim-ministru, nu a fost făcută prin voința lui Băsescu.

Așa o fi, dar în acest caz, președintele PSD este dator să ofere informațiile și colegilor de alianță, ca să nu mai existe supărare, iar susținerea lui Ungureanu să fie asigurată întreaga opoziție, că doar este un om bun.

În oricare din cele două situații, dl. Ponta trebuie să vină cu clarificări, înainte ca încrederea în USL să nu scadă la cote ireparabile. Până atunci, mi se pare că președintele PSD întărește prin declarații suplimentare cele spuse în Parlament, la votarea guvernului Ungureanu, dovedind o consecvență dubioasă, pe care o remarcam și în precedenta mea postare.

Anunțuri