2013 05 07 Carmen Bucuresti

În aceste zile, iubitorii fotbalului românesc au motive de sărbătoare !  Cu 27 de ani în urmă, o echipă românească reușea o remarcabilă performanță. Echipa a era Steaua București, iar performanța a fost câștigarea Cupei Campionilor Europeni, într-o finală dramatică despre care pe atunci vorbeau chiar și cei ce nu făceau vreo diferență între fotbal și biliard.

Privind în urmă, mă gândesc că evenimentul de atunci a fost mai degrabă o întâmplare. În 27 de ani nicio echipă românească nu a repetat performanța câștigării unei cupe europene. O statistică ce vorbește de la sine, despre sport în general și fotbal în special.

Însă, puțină lume știe că echipa de fotbal Steaua București are o istorie interesantă, ce începe înainte de data înființării sale. Oficial, clubul a început să funcționeze în iunie 1947 ca ASA București, adică Asociația Sportivă a Armatei. Pe decretul de înființare stă semnătura generalului Mihai Lascăr, unul dintre favoriții sovieticilor și impus de aceștia în funcția de ministru al apărării naționale în același an 1947. Denumirea actuală, de Steaua București se folosește doar din 1961.

Dacă ne întoarcem și mai mult înapoi în timp, o să constatăm că înainte de ASA București, echipa se numea Carmen București și era investiția (și proprietatea) unuia dintre industriașii români interbelici: Dumitru Mociorniță. Această echipă fusese înființată în 1937 și după o prezență notabilă în campionatele de fotbal ale României, reușise performanța de a se clasa pe locul II în sezonul 1946 – 1947.

Din nefericire, această poziție i-a fost pur și simplu furată industriașului Mociornița. Autorițătile vremii au decis desființarea echipei Carmen, concomitent cu înființarea echipei ASA. Deloc întâmplător, după 1947, locul lăsat liber de Carmen în clasamentul sezonului a fost ocupat de ASA. Se spune că furia autorităților a fost motivată nu doar de locul bun deținut de Carmen București în campionat, ci mai ales de refuzul lui Mociornița adresat Annei Pauker de a face un blat cu Dinamo Tibilisi, la București.

Dintre fotbaliștii de renume ai lui Carmen București, l-aș nominaliza aici pe Valentin Stănescu, titular în sezonul 46 – 47. Dânsul îmi este drag nu doar pentru că a antrenat Universitatea Craiova prin anii 80, ci mai ales pentru că împreună cu Constantin Teașcă și Corneliu Andrei Stroe, au făcut posibil miracolul numit Craiova Maxima. Spun „miracol” deoarece Universitatea Craiova a fost prima echipă românească ce a depășit cu succese de răsunet granițele României, însă fără a dispune de resursele aproape nelimitate de care dispunea în aceași perioadă Steaua.

Astăzi, fosta echipă a lui Dumitru Mociorniță a devenit echipa lui Gigi Becali. Dacă mă gândesc bine, evoluția echipei Carmen București către Steaua București explică de ce capitalismul românesc s-a înțepenit printre ipocriți și dubioși, iar fotbalul autohton face joc de glezne în orice competiție diferită de cea națională.

Reclame