Cu câțiva ani în urmă, mă întrebam de ce foștii președinți ai Partidului Național Liberal nu reușesc să coabiteze cu partidul pe care l-au condus.

Demisia de ieri a fostului președinte Călin Popescu Tăriceanu, readuce această chestiune în luminile rampei. Dar să recapitulăm:

2014 02 01 Campeanu I. Primul președinte al PNL a fost Radu Câmpeanu. Nu venise încă în România, dar foștii săi colegi din perioada antebelică luaseră se hotărâseră deja și îl așteptau ca pe viitorul președinte. Evident, cei tineri – printre care mă număram și eu – am primit fără rezerve decizia seniorilor.

Radu Câmpeanu a rămas președintele partidului până în 1993, când la a fost înlocuit de Mircea Ionescu Quintus. Din nefericire, noua conducere nu a gestionat prea bine schimbarea, iar noul președinte a impus decăderea fostului președinte din toate funcțiile deținute în partid. Un an mai târziu, Radu Câmpeanu face o încercare de recuperare a partidului care va rămâne nereușită așa că nițiază înființarea unui nou partid numit – cum altfel ? – PNL-Câmpeanu.

2014 02 02 Quintus

II. Mircea Ionescu-Quintus a fost cel mai longeviv președinte PNL de după 1990. A condus partidul între 1993 şi 2001, deci opt opt ani, într-o perioadă extrem de tulbure pentru începuturile democrației din România.

Sub conducerea sa, PNL nu doar că a revenit în Parlament, dar a absorbit toate partidele liberale formate în perioada post-Ceauşescu: PL’ 93, PNL-AT, PNL-CD, etc. Mircea Ionescu Quintus a fost și primul președinte PNL care a ocupat o funcție ministerială, respectiv Ministrul Justiției. A fost urmat în funcție de Valeriu Stoica. Acesta a fost ales într-un congres desfășurat sub o imensă tensiune, provocată de decesul unuia dintre candidați, respectiv Horia Rusu.

2014 02 03 StoicaIII. Valeriu Stoica a deţinut funcţia cea mai scurtă perioadă: ceva mai mult de un an, din 2001 până în vara anului următor, 2002. Nu a intrat într-un conflict deschis cu fostul preşedinte, dar nici nu l-a agreat, mulţumindu-se să-l izoleze.

Ca și predecesorul său, Valeriu Stoica a ocupat funcția de Ministru al Justiției în guvernul condus de Victor Ciorbea. Deși a condus partidul puțin timp (sau poate tocmai de aceea) s-a confruntat cu mulți contestatari, dintre care cei mai vehemenți au fost Tăriceanu, Patriciu, Orban. Este singurul președinte al PNL care a părăsit funcția prin demisie. Totodată, este al doilea președinte PNL împotriva căruia s-a luat decizia excluderii.

2014 02 04 StolojanIV. Deși a demisionat, Valeriu Stoica a avut un cuvânt greu de spus în congresul care a urmat și care a dat următorul președinte al Partidului Național Liberal, respectiv pe Teodor Stolojan. Acesta a concurat avându-l ca ca adversar pe Ludovic Orban.

Deși a obținut un scor destul de bun în anul electoral 2004, (peste 18 % atât în alegerile locale cât și în cele parlamentare) ieșirea discutabilă din competiția electorală pentru președinția României și apoi apropierea de Traian Băsescu au determinat un nou divorț între partid și fostul său președinte.  Teodor Stolojan și Valeriu Stoica au fost excluși fără prea multe fandoseli. După excludere, cei doi foși președinți au inițiat o mișcare numită „Platforma Liberală”, devenită ulterior partid politic sub denumirea Partidul Liberal Democrat.

2014 02 05 TariceanuV. A urmat Călin Popescu Tăriceanu. Acesta a devenit președintele PNL într-un moment mai mult decât prielnic: era prim-ministru iar partidul era la guvernare. Cu toate acestea, oportunitățile nu au fost suficient valorificate. Scorul de 18 %  deținut de partid în urma alegerilor din 2004 nu a fost depășit în alegerile din 2008, chiar dacă în ultima perioadă, PNL guvernase singur.

În mandatul său au fost excluși cei doi foști președinți PNL, respectiv Stoica și Stolojan, cărora li s-au reproșat o „atitudine neprietenoasă față de partid”. Ulterior s-a văzut că pe cât de neprietenoasă a fost atitudinea față de PNL, pe atât de prietenoasă a fost atitudinea față de PD și de Traian Băsescu.

2014 02 06 Crin

VI. În fine, cel de al șaselea președinte PNL este Crin Antonescu. Domnia sa ocupă această funcție din 2009 și a fost singurul președinte al partidului care a reușit să depășească pragul celor 20 %, atât prin rezultatul propriu consemnat în alegerile prezidențiale din 2009 (20,02 %) cât și prin rezultatul obținut de partid în alegerile generale din 2012: 24,5 % în Camera Deputaților și 29,8 % în Senat.

În ce privește relația sa cu fostul președinte Tăriceanu, este știut că nu era una prea bună, în ciuda vechimii sale. Poate că și din acest motiv, Antonescu a fost mai tolerant iar Tăriceanu nu a fost exclus din partid, el alegând să plece prin demisie, petrecută ieri după cum s-a văzut.

Așadar, de la re-înființarea sa din ianuarie 1990, PNL a avut șase președinți. Dintre aceștia, patru au părăsit partidul pe care l-au condus: Radu Câmpeanu, Valeriu Stoica, Teodor Stolojan și Călin Popescu Tăriceanu. Socotind că Radu Câmpeanu a revenit în urma fuziunii, vedem că doar trei dintre cei șase mai păstrează calitatea de membru PNL, unul dintre ei – Crin Antonescu – fiind chiar președintele în exercițiu.

P.S. Fenomenul nu este singular: PD-ul condus de Băsescu l-a exclus fără comentarii pe Petre Roman, fostul său președinte. Peste ani, Vasile Blaga nu s-a lăsat mai prejos și l-a rejectat cu toată forța pe Traian Băsescu. Nici PNȚ-ul nu a făcut excepție, dispunând excluderea fostului său președinte, Victor Ciorbea. În schimb, PSD găsește mereu resurse pentru a capacita foștii săi președinți. Ultimul exemplu este chiar Mircea Geoană, care cu toate păcatele sale a fost recuperat de fostul său adversar Victor Ponta.

Întâmplător sau nu, Petre Roman cel exclus din PD precum și Victor Ciorbea, exclus din PNȚ-CD se regăsesc acum în … PNL.

Reclame