2014 03 17 Republica mareataCred că este foarte clar pentru toată lumea: clasa politică românească nu este interesată de restaurația monarhiei în România, probabil și pentru că cea mai mare parte își trage seva din cei ce au abolit fraudulor monarhia, în 1947.

Cu toate acestea, un curent favorabil restaurației există în societatea românească. Ca să folosesc un reper precis, voi spune că un sondaj de opinie din iunie 2012 preciza că peste 27 % dintre români ar vota în favoarea restaurației în timp ce 41 % ar vota în favoarea menținerii republicii. Așadar, o diferență de numai 14 puncte procentuale între cele două forme de organizare a statului și nu mă îndoiesc că tendința este de reducere a acestei diferențe.

Evident, consemnarea unor rezultate este posibilă doar dacă s-ar organiza un referendum pe acest subiect. Din nefericire, un astfel de referendum nu se poate organiza, cel puțin nu atât timp cât revizuirea Constituției este limitată de articolul 152.

Deși se știe prea bine despre ce este vorba, consider că o explicație suplimentară nu strică. Așadar, vom arăta încă odată că formula actuală a art. 152 alin. 1 este:

Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.

De acord ! Niciun român cu scaun la cap nu ar avea ceva de obiectat cu privire la caracterul național, independent, unitar și indivizibil al statului român și nici despre integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic sau limba oficială. Conform Constituției, acestea nu pot forma obiectul revizuirii și este bine să fie așa.

În schimb, forma republicană de guvernământ este un concept străin de spiritul celorlalte obiective ! Mă întreb și vă întreb: România poate fi stat național doar dacă rămâne republică ? Sau: independența justiției funcționează doar în republici ? Vezi bine că nu ! Mai mult decât atât, 27 % din populație consideră că pentru organizarea statului român, monarhia este o formulă mai potrivită decât republica. Ce facem cu acești oameni, le interzicem opțiunea ?

Iată de ce, în numele democrației, forma de guvernământ a țării noastre trebuie să facă obiectul revizuirii, iar pentru asta, sintagma „forma republicană de guvernământ” trebuie să dispară dintre conceptele ce nu pot fi revizuite. Aș vrea să fie clar, pentru toată lumea: eliminarea acestei fraze nu înseamnă restaurația monarhiei ci doar posibilitatea ca un referendum să fie cândva organizat !

Ca să înțelegem mai bine deficitul de democrație cuprins în articolul 152, vă rog să vă gândiți la Constituția comunistă. Pe atunci, proprietatea asupra mijloacelor de producție era un monopol de stat. Un individ, oricât de muncitor ar fi fost și oricât de mulți bani ar fi avut, nu putea deține o fabrică de încălţuminte şi nici nu i se permitea acumularea de capital ca să o aibă. Astăzi, o astfel de atitudine ni se pare o nedreptate și considerăm normal ca în economia națională se existe atât proprietate privată cât și proprietate de stat, chiar dacă putem discuta despre raportul corect între cele două. Cred că la fel trebuie privit și în cazul opțiunii Republică vs. Monarhie: niciuna nu trebuie exclusă, ambele trebuie să fie luate în discuție atunci când vorbim despre forma de organizare a statului.

Revenind la cele afirmate în primul paragraf al acestui text, consider că este obligația tuturor simpatizanților monarhiei române să câștige adepți, să provoace dezbateri, să-și convingă prietenii, în special dintre cei nedeciși. Mai mult, din aceste discuții nu trebuie excluși politicienii, indiferent pe ce palier se află. Doar așa putem spera la o schimbare de atitudine din partea clasei politice: arătând că nouă, alegătorilor lor, ne pasă ! Schimbarea formei de guvernământ a țării nu este o treabă ușoară. Ultima dată s-a făcut prin Revoluție, în stradă. Cred că de data asta se poate face pașnic.

P.S. Ca ilustrație pentru acest articol, am ales un afiș din primii ani ai republicii impuse românilor la sfârșitul războiului. Nu îl vedem doar pe tovarășul Stalin calcând peste oamenii muncii ci și steagul României Populare fâlfâind timid în spatele steagului fostei URSS. Iar România Populară i-a urmat Regatului României fără ca cineva să fi consultat poporul !

Anunțuri