2014 04 30 Despre 1 Mai

Mâine este 1 mai.

Cu puțin timp în urmă, nu era doar atât ! Pe lângă ziua din calendar, mai era și 1 Mai Muncitoresc, adică sărbătoarea oamenilor muncii. Pe atunci, prin muncă se înțelegea mai degrabă munca fizică, fie că se desfășura pe ogoare sau în halele de producție. Munca în birouri nu era considerată tocmai muncă, sau în orice caz, era considerată o muncă inferioară. Din acest motiv, până și Constituția țării preciza că puterea poporului se întemeiază pe alianța muncitorească-țărănească, iar clasa conducătoare era – evident ! – clasa muncitoare.

În majoritatea cazurilor, oamenii așteptau ziua de 1 Mai cu nerăbdare, nu din simpatii politice ci pentru că exista posibilitatea unor zile libere. Din păcate, asta nu se întâmpla de fiecare dată. De multe ori, după o așteptare febrilă, se afla că „anul acesta, întâi mai se serbează prin muncă”. Dar asta era valabil în comunismul de dinainte de 89. Astăzi, unde-i lege nu-i tocmeală, iar 1 Mai înseamnă o zi liberă orice ar fi. Ba mai mult decât atât, de multe ori mai înseamnă și alte una-două-trei zile libere, de s-a ajuns ca o simplă zi de sărbătoare să fie sărbătorită chiar o săptămână.

Bunica mea – Dumnezeu să o odihnească ! – spunea despre 1 Mai că-i Paștele comuniștilor. Că aceia, fiind oameni fără Dumnezeu, și-au făcut și ei o sărbătoare a lor ca să nu lase primăvara să treacă fără să o marcheze cumva. Așa că de fiecare dată, avea grijă să petreacă Ziua Muncii muncind.

Sursa foto: „Fototeca online a comunismului românesc” – cota 2 / 1965.

Anunțuri