2014 10 Iohannis & Hell

Nu sunt unul dintre susținătorii lui Klaus Iohannis: nu-mi place cum a devenit președintele PNL și nici cum se lasă folosit de cooperativele reunite din PNL și PD. Totuși, nu pot să trec cu vederea faptul că ne place să-l judecăm cu dublă măsură.

După ce „neamțul” și-a anunțat candidatura la președinția României, s-au pus în mișcare și mecanismele care-i contestau calitatea de bun român, adică inapt pentru a ocupa prima funcție în stat. Dincolo de reproșul inacceptabil cu privire la etnia sa, am mai auzit despre alte „păcate” ce-i erau atribuite: că-i în slujba unei puteri străine, că-i urmașul naziștilor, că-i de altă religie decât majoritatea – chiar dacă-i creștin …

Toate astea au fost valabile până ieri.

De azi, după ce s-a anunțat câștigătorul premiului Nobel pentru chimie, am dat deoparte măsura cu care-l judecam pe Iohannis și am adoptat o măsură nouă. Cu asta, îl judecăm pe Ștefan Hell, ultimul laureat al prestigioasei distincții.

După cum s-a aflat, Hell s-a născut într-o comună de lângă Arad, iar prin anii 70 a emigrat în Germania împreună cu părinții. Este interesant că a făcut școala primară chiar în satul natal, dovedind că și o școală mică poate fi începutul educației unui om mare. A continuat liceul la Arad, dar nu l-a mai terminat pentru că a plecat din țară. Evident, acolo a continuat nu doar liceul ci și universitatea.

Normal, tot de azi dimineață mass-media băștinașă pune mare accent pe originea sa românească. Unii autori de știri nu se sfiesc să anunțe cu nesfârșită emfază și cu îndreptățită mândrie patriotică că „un român a câștigat premiul Nobel”.

Ca întodeauna, adevărul este la mijloc: Iohannis este un personaj politic care trebuie judecat pentru calitățile și necalitățile lui. Putem discuta despre profesionalism, despre caracter și despre orice altceva. Dar nu putem folosi printre argumente etnia sau confesiunea.

La fel stă situația și în ce-l privește pe Ștefan Hell. Acesta e un om de știință născut în România, dar plecat din țară ca urmare a politicilor economice și sociale duse de Ceaușescu. Sute de mii de alți români au adoptat decizii similare și nu doar cei de origine germană.

Prin urmare, cred că ar fi mai util să ne temperăm entuziasmele și mai degrabă se realizăm că de ani de zile, o sumedenie de tineri români pleacă din țară și aleg să evolueze profesional pe alte meridiane. Câți dintre aceștia vor obține distincții majore după trecerea deceniilor ?

Evident, ministrul cercetării din România nu poate răspunde la astfel de întrebări. Acum este mai preocupat de „dosarul Microsoft”.

P.S. E bine să știm că mai sunt câțiva laureați Nobel, originari din România.

Primul exemplu este George Palade, laureat în medicină în 1974. A plecat din România în SUA în 1947 pentru a-și salva viața. Era vinovat pentru că se căsătorise cu fiica omului de afaceri Malaxa.

Cel de al doilea exemplu, este Hertza Muller, laureată în literatură în 2009. Scriitoarea a emigrat în Germania în 1987 și era socotită de fosta Securitate un pericol pentru regimul comunist.

Reclame