Nemaiștiind ce să facă cu banii, fostul primar al Craiovei (susținut de consilierii de pe vremea aia) a găsit niște soluții: în loc să-i arunce pe fereastră, să-i toace mărunt pe festivaluri și hore sau să facă niște lucuri utile, a găsit o cale de mijloc și a făcut niște lucruri inutile dar cu aparență de utilitate: un pasaj suprateran în valea Vlăicii și un pasaj subteran, la Universitate.

2014 11 Pasaj Universitate

Inutilitatea lor este cât se poate de evidentă pentru orice conducător auto care încearcă să străbată centrul Craiovei. Nici nu s-ar putea altfel, deoarece la pasajul peste Valea Vlăicii, avem acum o linie de tramvai plus o bandă de circulație auto pe sus și încă o bandă de circulație auto pe jos. Asta înseamnă un total de o linie de tramvai plus două benzi de circulație auto, adică exact tot atât cât aveam și înainte de a se fi construit pasajul suprateran. Nici în cazul pasajului subteran de la Universitate, situația nu este fundamental diferită: avem pe sub pământ câte un fir de circulație, iar pe deasupra încă două. Deci un total de patru fire de circulație, la fel ca înainte de marea investiție.

Că cele două lucrări au costat câteva zeci de milioane de euro, nu ar mai conta prea tare acum, mai ales dacă ar ajuta cu ceva. Din nefericire, circulația din centrul Craiovei este la fel de dificilă ca întodeauna, cu tot bănetul cheltuit.

În anul I de facultate, uitându-se peste primele noastre încercări de proiecte de sistematizare, răposatul prof. arh. Victor Fulicea, ne corecta desenele spunându-ne că într-o intersecție trebuie pus un monument sau măcar o troiță. Îmi aduc aminte de discuțiile din atelier de fiecare dată când trec cu multă greutate pe lângă intersecția dintre bv. Carol și Calea București, chiar la ieșirea din pasajul subteran și înainte de a începe să urc pe pasajul suprateran: edilii de după Solomon, au decis să facă un sens giratoriu din bidoane de plastic, albe și roșii. Am considerat că este doar o improvizație și că după finalizarea lucrărilor în zonă, intersecția va fi sistematizată, dacă nu cu un monument, măcar cu un sens giratoriu făcut din materiale de construcție solide, așa cum se cuvine.

Dar uite că nici vorbă despre așa ceva. Reabilitarea căii de rulare pentru tramvai s-a sfârșit iar asfaltul în intersecție s-a turnat, semn că asta e varianta definitivă. Iar eu rămân cu mirarea că s-au găsit multe zeci de milioane de euro ca să se facă două pasaje inutile, dar nu se mai găsesc câteva biete milioane de lei ca să se facă singurul lucru util în intersecția aia: un sens giratoriu sănătos. Vorba unui prieten, cu care discutam asta chiar zilele trecute: „Lasă-le încolo de milioane … Păi ce mai e milionul în zilele noastre ?”

Anunțuri