2016 02 10 Economia locala

În toate sondajele de opinie, problema locurilor de muncă ocupă primul loc. Este și normal, deoarece pentru majoritatea oamenilor, locul de muncă asigură veniturile fără de care nu ar avea acces la sănătate, cultură sau servicii publice.

Această problemă există și în Craiova, chiar dacă edilii ne sugerează prin declarații mai mult sau mai puțin belicoase că șomajul craiovean nu ar exista. Realitatea este cuprinsă în statistici, iar acolo județul Dolj se găsește pe primul loc în ce privește numărul șomerilor (25.500 de persoane) precum și pe locul 5 în ce privește rata șomajului (8,77 %). Interesant că această poziție este în dispută cu județele Buzău, Mehedinți, Teleorman și Vrancea, județe știute ca fiind mai puțin dezvoltate economic. Pentru comparație, este bine să notăm și cifrele corespunzătoare din județele comparabile cu Doljul nostru. Astfel, în județul Cluj avem 2,7 %, în Iași – 4,6, pe când în Timiș se consemnează cea mai redusă cifră din țară: doar 1,32 %.

Lucrurile nu stau mai bine nici în privința salarizării: după câștigul mediu din economie, Doljul ocupă abia locul 15 în clasamentul național, iar această situație conduce la sărăcie: o regiune în care veniturile sunt limitate de șomaj și câștiguri salariale reduse, este condamnată la subdezvoltare. Nu întâmplător, din aceste motive, Doljul ocupă un loc în prima jumătate a județelor sărace din România.

Situația este cu atât mai greu de acceptat cu cât înainte de 1989, eram un pol recunoscut al industriei feroviare, electrotehnice, auto, dar și un important producător agricol.

Ce-i de făcut ? De unde trebuie pornit ?

2016 02 10 Economia locala 2

Înainte de orice altceva, trebuie să renunțăm la festivismul găunos și inutil prezent în comportamentul actualilor edili. Faptul că ne mințim crezând că suntem fruntași în întrecerea capitalistă românească nu ne ajută cu nimic. Nu suntem fruntași, dimpotrivă …

În al doilea rând, trebuie înțeles de toată lumea un adevăr elementar: noi locuri de muncă nu sunt și nu pot fi oferite de primărie, desigur, cu excepția angajărilor în instituțiile din subordine, dar acelea sunt limitate de organigrame. Adevăratele angajări pot fi făcute doar de investitori , iar în acest caz, aritmetica este simplă: dacă sunt noi investiții, vor fi și noi locuri de muncă.

Am cercetat topul angajatorilor din Dolj și am constatat (fără prea multă surprindere) că majoritatea acestora provin din sectorul de stat: spitalul, poșta, căile ferate, învățământul, etc. Dinspre sectorul privat, noroc cu fabrica de automobile, că altfel …

Și totuși, ca liberal, consider că investițiile private reprezintă soluția pentru ocuparea forței de muncă, creșterea veniturilor salariale, eliminarea sărăciei. Din partea statului așteptăm de prea mult timp soluții care întârzie să vină. Așadar, de aici trebuie început: investiții private !

O să-mi spuneți că primăria nu poate face foarte multe lucruri pentru stimularea investițiilor, dar nu sunt de acord. Dimpotrivă, primăria poate face foarte multe și voi da zece exemple despre ce-i de făcut:

reducerea până la eliminare a birocrației ce îngrădește și îngreunează eliberarea de autorizații de construire.

evaluarea taxelor locale neprevăzute în codul fiscal, urmată de reducerea sau eliminarea lor.

consultarea și implicarea comunității de afaceri locale în toate proiectele de viitor ale orașului, dublată de o totală transparență în raport cu mediul de afaceri local, național, internațional.

ofertarea permanentă către mediul de afaceri local, național, internațional a tuturor oportunităților identificate pe teritoriul orașului.

participarea municipalității în toate marile târguri comerciale din Europa și din lume pentru prezentarea ofertei de afaceri.

finalizarea în regim de urgență a Planului Urbanistic General pentru a stabili zonele care pot găzdui activități industriale.

identificarea traseelor majore din oraș, urmată de modernizarea lor imediată pentru a facilita circulația de persoane (de la locul de muncă spre casă și invers) dar și de mărfuri.

identificarea în patrimoniul primăriei a tuturor marilor suprafețe construite susceptibile a găzdui activități industriale, urmată de aducerea lor imediată în regim de parc industrial.

implicarea Universității din Craiova prin participarea corpului profesoral și a studenților la identificarea de proiecte și direcții de dezvoltare pentru economia locală.

reducerea costurilor în funcționarea serviciilor publice ca premisă pentru reducerea tarifelor către populație, privatizarea serviciilor publice neperformante și aducătoare de pierderi, transparentizarea tuturor cheltuielilor, aducerea managementului privat la conducerea tuturor celorlalte servicii publice.

Desigur, toate acestea sunt doar niște idei. Despre fiecare în parte, se poate scrie un capitol serios din ceea ce trebuie să constituie un program pentru economia locală ca un capitol din Proiectul pentru Craiova.

De fapt, asta facem și acum, iar scopul nostru declarat este ca prin acest program, în următorii patru ani, să dublăm bugetul de venituri al orașului Craiova. Este un obiectiv realizabil !