MSMSM

Una dintre marile probleme ale Craiovei o reprezintă spațiile verzi insuficiente. Agresiunile împotriva acestora vin din foarte multe direcții, dar principalul factor care conduce la pierderi sunt construirea agresivă și necontrolată precum și parcările haotice, neorganizate care „omoară” nu doar puținele suprafețe care mai supraviețuiesc printre blocuri ci și micile suprafețe înierbate de pe marginea trotuarelor. Știe cineva cât de mult s-a construit printre blocuri distrugându-se astfel spațiile verzi ? Știe cineva cum va continua această agresiune ? Greu de răspuns deocamdată !

Situația este cu atât mai gravă cu cât România este una din țările Uniunii Europene în care normele specifice nu sunt respectate iar restrângerea spațiilor verzi este o realitate care se manifestă cu multă agresivitate.

Iată și câteva cifre care ne arată cum stăm și de unde pornim: Organizația Mondială a Sănătății recomandă în orașe o suprafață verde de 50 mp. / locuitor. Nici la nivel european nu este respectată, media în UE fiind la cca. 26 mp. / locuitor. În cazul României, statisticile consultate ne indică cca. 18 mp. / locuitor.

Revenind la Craiova, nu dispunem de cifre deși Ministerul Dezvoltării Regionale a dat încă din 2010 un ordin care obligă primăriile la înființarea unui Registrul Local al Spațiilor Verzi. Evident, la Craiova nu există așa ceva …

Și totuși, dacă vrem să ne raportăm, la o populație de 300.000 de locuitori, Craiova ar trebui să dispună de vreo 540 de hectare de parcuri și suprafețe verzi. Ca să avem un ordin de mărime, vom apela la niște cifre: Grădina Botanică are cca. 12 hectare, Parcul Romanescu, inclusiv Hipodromul are cca. 90 de hectare. Parcul Tineretului (fosta Luncă) mai înseamnă încă cca. 90 de ha. Din nefericire, primele două parcuri sunt supuse unor agresiuni fără precedent în istoria lor, iar cel de al treilea are o vecinătate urât mirositoare de-a dreptul: groapa de gunoi a orașului.

Dar să continuăm inventarul: în partea de vest a orașului, atât Parcul Cornițoiu cât și Parcul Craiovița au împreună cca. 70 de ha. dar sunt compromise de retrocedări la care se mai adaugă și neglijența cronică a autorităților.

Însumând cifrele pomenite mai sus, ajungem la 270-280 de ha., adică cca. jumătate dintr-o medie națională care este oricum foarte mică în raport cu situații similare din Europa. După cum se vede, nu stăm bine deloc …

Ce se poate face ?

Ca în orice alte situații, vom porni de la respectarea legilor.

Știați că încă din 2007 există un Program național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități ?

Ei bine, răspunsul este pozitiv: da, există ! Cu toate acestea, deși suntem în 2016, de la Craiova nu s-au cerut bani pentru astfel de intervenții. Dimpotrivă, primăria Craiovei finanțează cu multe milioane de euro distrugerea unuia dintre cele mai frumoase parcuri din țară, Parcul Romanescu. Chiar dacă inițial s-au stabilit 10 ani ca perioadă de desfășurare, există posibilitatea prelungirii termenelor, iar programul poate fi în continuare accesat, iar Craiova va deveni unul dintre beneficiari.

Pe de altă parte, ne vom raporta la una din recomandările Consiliului Europei (nr. 86-11) care stabilește funcțiile reprezentative pentru spațiile verzi urbane și anume ecologică, socială și economică.

Referitor la beneficiile ecologice: spațiile verzi atenuează impactul omului cu natura. Se știe de cât de importante sunt acestea pentru împrospătarea atmosferei în urma procesului de fotosinteză. Ca să înșelegem mai bine, aveți în vedere că un hectar de pădure produce 10 tone de oxigen și absoarbe 14 tone de bioxid de carbon într-un an.

Referitor la beneficiile sociale: spațiile verzi ajută oamenii să interacționeze, să se cunoască, să participe la evenimente sociale și culturale. De asemenea, este știut că spațiile verzi contribuie la promovarea sănătății populației urbane, fiind un cadru de desfășurare și pentru diverse activități sportive în aer liber: alergare, plimbări, ciclism, skateboarding, etc.

Nu în ultimul rând, există și beneficii economice: zonele urbane înzestrate cu spații verzi sunt mai valoroase din punct de vedere imobiliar, turismul poate fi favorizat, ba chiar există studii care spun că un oraș cu un mediu mai plăcut este mai preferat de investitori.

Respectarea acestor trei funcții precum și aderarea Craiovei la Programul național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități vor fi elementele de bază într-un proiect de arhitectură peisageră pentru orașul Craiova, la care vom începe să lucrăm chiar din această toamnă.

Anunțuri