Este din ce în ce mai dificil să circulăm civilizat în Craiova, în special în zona centrală. Cine este de vină ? Străzile insuficiente ? Semaforizare proastă ? Mașini prea multe ? Indisciplină în trafic ? Evident, câte puțin din toate, mai ales că problema parcărilor orașului nu a fost tratată profesionist niciodată și ca orice altă boală netratată, s-a acutizat.

2015 11 Strada in Craiova I

În evaluarea situației trebuie să pornim de la două aspecte.

Primul este creșterea numărului de autoturisme, în special ca urmare a nivelului de trai. Conform INS, în Dolj există acum cca. 145.000 de automobile (autoturisme, camioane, motociclete înmatriculate. Evident, cea mai mare parte se găsesc în municipiul Craiova. Numărul lor este în creștere, pentru că lunar se înmatriculează mai mult decât se radiază. Legat de acest aspect, soluțiile oferite trebuie să fie valabile pe termen lung, altfel ne trezim că aducem rezolvări valabile astăzi sau peste un an, dar complet nesatisfăcătoare peste 5 ani sau mai mult.

Cel de al doilea aspect, este că suprafața străzilor și a locurilor de parcare este constantă. Orașul Craiova nu-și poate lărgi străzile și nu-și poate mări suprafețele de teren dintre blocuri.

Să mai adăugăm la cele de mai sus și faptul că parcările din Craiova sunt un haos permanent: fiecare parchează unde-l taie capul, de preferință cât mai aproape de locul unde are treabă și fără să țină cont că blochează alte mașini deja parcate.

Prin urmare, observăm că raportul între numărul de automobile (în creștere) și suprafața de teren pe care acestea pot să încapă (constantă) este complet defavorabil. Dacă nu schimbăm ceva, în scurt timp străzile orașului vor deveni impracticabile și ne vom confrunta cu blocaje permanente.

Ce-i de făcut pentru schimbarea acestui raport ?

Răspunsul este că un Plan Urbanistic General (PUG) poate aduce rezolvările. Voi repeta, dar vreau să reținem că în Craiova, ultimul PUG s-a făcut cu mai bine de 20 de ani în urmă. Din acest motiv, o bună parte din problemele de infrastructură de azi există pentru că pe vremea aia nu se gândea nimeni la ele. Iar aglomerarea parcărilor este un astfel de exemplu.

Desigur, nu putem micșora numărul de automobile și nici nu putem limita înmatriculările (deși în unele țări se practică această ultimă metodă). Așadar, putem interveni doar asupra terenurilor disponibile și în mai mică măsură, asupra străzilor existente. În plus, va trebui să instaurăm și disciplina în trafic, pentru că centrul Craiovei este pur-și-simplu blocat de parcările neregulamentare, la care Poliția Locală nu prea intervine.

Așadar:

Împreună cu Asociațiile de proprietari din Craiova vom identifica numărul de locuri de parcare necesare pentru fiecare unitate de locuit. După cum spuneam, orașul Craiova nu are un Plan Urbanistic General iar cel nou va trebui să dea soluțiile pentru rezolvarea problemelor. Variante:

Reproiectarea integrală a suprafețelor de teren dintre blocuri astfel încât să încapă cât mai multe mașini în parcări riguros trasate. Corect executată, această măsură va conduce și la mărirea numărului de locuri de parcare dar și la protejarea spațiilor verzi.

2016 03 Parcari

Amplasarea de silozuri sau de parcări supraetajate. Locurile rezultate pot fi închiriate sau vândute. Desigur, trebuie să fim de acord că uneori vom facem câteva minute de la parcare până la ușa blocului.

2016 03 Parcare etajata

La cele două soluții de mai sus, mai putem adăuga și garaje tipizate, nou construite. Acestea vor fi vândute celor interesați. Nu știu deocamdată dacă este de preferat o vânzare la prețul de cost sau o licitație care să aducă venituri suplimentare. Vom evalua la timpul potrivit. Atenție, veniturile suplimentare, dacă vor exista, vor fi folosite exclusiv pentru întreținerea și construirea de parcări.

*

Pentru zona centrală este necesară o atenție specială. Nu trebuie să uităm că locatarii din perimetrul devenit „centrul istoric” au fost nevoiți să renunțe la parcările de care dispuneau. Doar acele mașini exercită o presiune suplimentară pentru restul de parcări din zonă, care oricum sunt disputate de cei veniți în centru cu treabă la primărie, prefectură, consiliul județean, câteva bănci, magazinul Mercur, fără a mai vorbi de cei din restul zonelor comerciale.

Acestora li se mai adaugă și salariații instituțiilor pomenite mai sus. Din păcate, parcarea de la Teatru nu poate rezolva integral problemele, având o capacitate prea mică. Mai adăugăm și exemplul de la București, unde primăria a făcut o parcarea subterană la Universitate. Cu toate acestea, gradul de ocupare este de cca. 50 % în timp ce pe străzile de sus este prăpăd, abia te poți mișca atât ca pieton cât și ca șofer. Câteva soluții:

Toată zona centrală va fi reproiectată, astfel încât locurile de parcare vor fi riguros trasate și disponibile strict pentru autoturisme. Este de nepermis ca un loc de parcare să fie ocupat de un microbuz care stă cu o jumătate pe locul de parcare și cu a doua jumătate pe carosabil, încurcând circulația și așa super-aglomerată.

Toate parcările vor fi înzestrate cu parcometre, cu tarif diferențiat: între 08-16, mai scump, între 16-24 mai ieftin, între 24-08, gratuit. O echipă specială va verifica respectarea intervalelor orare. Pentru nepotriviri se vor aplica amenzi usturătoare. Se va putea percepe tarif și pentru o jumătate de oră (ai nevoie să scoți bani dintr-un bancomat, sau să faci o cumpărătură scurtă într-o farmacie, etc)

Primăria, Prefectura, Consiliul Județean, vor plăti o cotă-parte din abonamentul de parcare pentru salariații lor. Evident, aceștia nu-și vor lăsa mașina la parcometru ci în noua parcare de la Teatru, apoi vor face o scurtă plimbare pe jos, din parcare până la locul de muncă.

Apropos de noua parcare și alte instituții din zonă vor fi invitate să o folosească pentru angajații lor.

Nu în ultimul rând: pentru zona centrală se vor mai identifica și alte posibile amplasamente pentru viitoare parcări supraetajate. Prima idee care-mi vine în minte este grădina fostului cinematograf 30 decembrie, dar sunt și altele. Noul PUG va trebui să vină cu toate soluțiile acestor viitoare amplasamente.

Referitor la mașinile abandonate în parcări, pe carosabil și trotuare, în parcuri: înainte de orice altceva, trebuie purtată o discuție cu proprietarul. Dacă mașina este efectiv abandonată, va fi luată de pe locul pe care îl ocupă și va fi depozitată într-un parc special amenajat. Este posibil și ca mașina să pară abandonată, dar proprietarul să o considere utilizabilă. În acest caz, va trebui să se conformeze tuturor celorlalte reguli, inclusiv la plata taxelor. Aplicând aceste reguli, sper că nu vor mai exista mașini abandonate pe carosabil, trotuare, parcuri, etc.

Desigur, chestiunea parcărilor nu poate fi „expediată” într-un articol pe blog. Dar vreau să dau un semnal că există preocuparea mea pentru a găsi soluțiile cele mai bune și câteva dintre ele le prezint aici.