Conform definițiilor din urbanism și sistematizare, o zonă metropolitană reprezintă o porțiune de teritoriu de mari dimensiuni care înglobează mai multe localități având caracteristici și dotări urbane. Practic, întreaga suprafață a unei asemenea zone respectă atribute urbane, chiar dacă în interior acesteia sunt mai multe orașe diferite. De obicei, cel mai important oraș din aglomerare, dă și denumirea zonei metropolitane.

2016 04 BosWash

În lume există mai multe exemple și probabil că cel mai cunoscut rămâne New York. Tot în Statele Unite, literatura de specialitate mai citează ca zonă metropolitană și BosWash, de fapt o parte din coasta de vest a Statelor Unite, puternic urbanizată de la Boston aflat la nord de New York și Washington, aflat la sud.

Fenomenul dezvoltării zonelor metropolitane se întâlnește și în România: Galați – Brăila, sau București – Ploiești fiind doar două exemple.

Din păcate, expansiunea firească a orașelor nu și-a găsit o reflexie și în legislația românească unde urbanismul și amenajarea teritoriului nu constituie o preocupare pentru autorități, nici la nivel central și cu atât mai mult, nici la nivel local. Deși avem o școală de Arhitectură și Urbanism cu rezultate remarcabile, absolvenții acesteia nu sunt cooptați în structura de lucru a ministerelor, consiliilor județene sau primăriilor. De exemplu, la Primăria Craiova, organigrama prevede un singur post de arhitect …

Conform Constituției, teritoriul național este împărțit în comune, orașe și județe, chiar dacă în ultimii ani toată lumea este de acord că formula este perimată și în actualele condiții de dezvoltare, chiar desuetă.

Mai mult, încercarea de revizuire ale Constituției din prima perioadă a guvernului Ponta a eșuat lamentabil în discuții politicianiste și care oricum nu ar fi oferit rezolvarea problemelor de amenajare a teritoriului. Ne amintim că acele discuții erau axate pe înființarea sau desființarea diverselor agenții guvernamentale pe criterii de partid și nu pe funcționarea statului folosind principii sănătoase de dezvoltare regională. În acest fel, s-a pierdut (pentru cât timp ?) posibilitatea ca în organizarea teritoriului național să fie inclusă regiunea și capitala regională, metropola.

În schimb, în locul unei legi care să folosească dezvoltării regionale armonioase, a apărut câteva modificări la legile existente care au permis înființarea metropolei ca formă de asociere între mai multe localități. Evident, o formă fără conținut …

2016 04 Craiova Metropolitana 02

Zona Metropolitană Craiova – cu gri pe hartă – este o asociere din care lipsește tocmai una dintre comunele limitrofe: Podari, cu alb pe hartă

În cazul Craiovei, această asociere a îmbrăcat o formă ciudată, pentru că din zona metropolitană Craiova fac parte localități ce nu au nicio legătură cu reședința de județ, desigur, cu excepția șoselei care le leagă. De exemplu, comune ca Vela sau Terpezița au un specific local foarte diferit de municipiul reședință de județ, iar asocierea lor, dincolo de faptul că le-a fost dictată de la „centru” nu le-a adus nimic din avantajele clamate. De asemenea, în interiorul zonei metropolitane există și o „pată albă”, pricinuită de absența comunei Podari. Aici, primarul nu a vrut să se asocieze, chiar dacă localitățile de pe granița comună au făcut-o …

Asta nu înseamnă că asociația nu lucrează, iar lucrul a început prin instalarea în funcția de director a unuia dintre membrii marcanți ai PSD-ului local. Mai departe, asociația a abordat și alte chestiuni pe care le-a socotit importante, ca de exemplu „Inventarierea obiectivelor de patrimoniu cultural și natural din Zona Metropolitană” început acum doi ani și despre care nu se mai știe nimic, deși asociația a alocat nu mai puțin de 85.000 de euro acestui scop. Un alt exemplu de acțiune a Zonei Metropolitane Craiova este un proiect intitulat „Egalitate de șanse pe piața muncii în Dolj”. Chiar dacă nu s-a mai auzit nimic despre el din noiembrie 2014, pentru acest scop s-au cheltuit cca. 400.000 de euro. Declarativ, proiectul ar fi trebuit să ajute 280 de femei din județul Dolj să se integreze pe piața muncii. Cât succes a avut acest demers, nu se știe iar conducerea nici nu se învrednicește să ne spună.

Chiar dacă nu mă aștept să primesc un răspuns coerent, pentru ambele subiecte descrise mai sus voi cere o informare din partea conducerii Zonei Metropolitane Craiova.

Dar să mergem mai departe și să constatăm că preocupările Zonei Metropolitane Craiova se extind și asupra amenajării teritoriale, motiv pentru care s-a făcut un foarte interesant și complex studiu cu privire la căi de comunicații și transporturi, echiparea edilitară, istoria urbană, amenajare peisagistică și spații verzi, etc. Desigur, studiul a abordat doar perimetrului administrativ teritorial definit de asociere, ceea ce este o aberație, pentru că nu poți gândi căile de comunicație din județul Dolj fără să ții cont de interacțiunile cu județele limitrofe, cu Dunărea, cu podul de la Calafat-Vidin, cu căile ferate, etc.

Un astfel de demers ar putea fi util, cu condiția să fie făcut pentru județul Dolj în ansamblul său și mai ales în relație cu alți poli de dezvoltare națională. Nu mai vorbesc că ar fi fost util pentru toată lumea dacă studiul ar fi urmat elaborării Planurilor Urbanistice Generale, în primul rând pentru municipiul Craiova și apoi pentru localitățile din împrejurimi.

2016 04 Craiova Metropolitana

În perioada următoare, pentru a o face folositoare orașului, asocierea numită Zona Metropolitană Craiova își va defini foarte clar componența, obiectivele și mai ales sursele de finanțare. Este nevoie de profesioniști veritabili care să o conducă și care să susțină reluarea procesului de regionalizare, mai ales că un astfel de proiect se va lucra la nivel guvernamental.

Este de sperat că acest proces va conduce la constituirea Regiunii Oltenia prin înglobarea județelor tradiționale și la obținerea de către Craiova a statutului de reședință metropolitană.

Anunțuri