2016 07 27 Iohannis

Ieri, președintele Iohannis a ținut o conferință de presă în care ne-a liniștit asigurându-ne că pe teritoriul României nu se vor produce prea curând atentate teroriste.

Nu știu dacă a vrut să-l contrazică pe președinte, dar tot ieri, un tânăr neliniștit din Bacău a tras cu pistolul pe geamul mașinii cu care se plimba. În mașină mai erau câțiva prieteni, iar tânărul pistolar a vrut să-i impresioneze în acest fel, mai ales că se aflau într-o zonă populată, chiar în centrul orașului.

În acest fel, moldovenii din Bacău s-au simțit pentru o clipă la fel cu bavarezii din Munchen. Din fericire, protagonistul evenimentului nu era adeptul Statului Islamic.

Să ne bucurăm ? Eu zic că nu-i cazul, deoarece conform unui comunicat emis mai târziu de poliție, arma folosită era introdusă ilegal în țară.

Asta înseamnă că serviciile specializate în colectarea și prelucrarea de informații nu pot stăpâni și nici contracara traficul de arme. Faptul că un terchea-berchea reușește să bage în țară un pistol, este o bună dovadă în acest sens. Mai înseamnă că prin vămile României încă mai poți să treci mărfuri nepermise, inclusiv arme.

Nici eu nu vreau să-l contrazic pe președinte, dar mă gândesc că rețelele infracționale sunt cu mult mai bine organizate decât prostovanul ăla din Bacău, iar o consecință este și că autoritățile statului habar nu au câte arme introduse ilegal în țară există.

Din fericire, România nu reprezintă (cel puțin deocamdată) o țintă pentru terorismul internațional. După cum știm, un medic atacat de un pacient poate fi o ciudățenie la Berlin. În România, oricare din serviciile de urgență din spitale s-au confruntat măcar o dată pe an cu astfel de evenimente.

De fapt, un medic înjunghiat într-un spital din Craiova este un fapt divers, la fel ca tâmpitul care trage cu pistolul în centrul din Bacău. Doar petrecut în Occident, același eveniment poate fi calificat drept terorism.

Iată de ce, nu înțeleg liniștea președintelui și nici asigurările pe care ni le oferă cu atâta dezinvoltură. Nu de alta, dar observ că „lucrul bine făcut” încă se mai lasă așteptat …

Anunțuri