Prin puterea lor de simbol, imaginile prezentate azi de televiziuni au fost absolut îngrozitoare ! Un fost ofițer superior al armatei române, tăvălit de jandarmii puterii înainte de a fi băgat în dubă ca un infractor de duzină, este o întâmplare imposibil de acceptat într-o lume cu pretenții de normalitate. Slavă-Domnului, în România nu avem vreun război civil și nici hunte militare care să-și dispute influența la Palat. Ieri a avut loc doar un miting organizat de o categorie socială care a reacționat la minciunile sfruntate cu care președintele Băsescu intoxică de câțiva ani întreaga țară.

Dacă manifestările de ieri sunt posibile și se petrec fără ca cineva să aibă vreo reacție, înseamnă că multe altele se vor putea întâmpla de aici înainte, chiar mai rele !

În ultimele zile, am văzut multe nenorociri cu ajutorul televiziunilor de știri: oameni încercând să se sinucidă în direct, copii obligați de profesori imbecili să-și laude primarul încă neales, ba chiar susținătorii lui Băsescu explicând românilor de ce-i bun președintele ! Nu mi-aș fi închipuit că pot vedea și așa ceva !

Cred că întâmplarea de azi este gravă în special pentru că demonstrază lipsa de respect între militarii aceleiași națiuni. Este greu de acceptat că un militar poate să îmbrâncească și să bruscheze un alt militar, chiar dacă sunt arme sau generații diferite. Asta se putea întâmpla pe vremea lui Gheorghiu-Dej, în anii „obsedantului deceniu” ! Doar atunci era posibil ca un militar de sorginte sovietică sau fabricat după principiile luptei de clasă să fie agresiv față de alți militari ai Armatei Române. Și totuși, în acea vreme era explicabil, deoarece militarii României, de la nou înființata Miliție și până la Armată, deveniseră instrumentele Partidului Comunist. Astăzi este inaccepatbil !

Gravă este și lipsa de reacție a Președinției, Ministerului de Interne sau a Ministerului Apărării Naționale. Mă rog, în cazul Președinției poate fi o explicație și ne putem aștepta la un punct de vedere mâine, după ce se trezește Băsescu. Dar Oprea și Igaș nu au nici-o scuză. Într-o lume normală, cei doi nu s-ar limita la o demisie de onoare ci ar dispărea pur-și-simplu din prim-planul politicii românești.

În final, nu-mi pot reține o întrebare … Cei șapte-opt bravi jandarmi care tăbărâseră pe colonelul Vasile Teofil ar fi la fel de fermi și de curajoși în cazul vreunui interlop de duzină ? Mi-e teamă că nu !