De ieri, jumătate din Craiova nu mai are apă caldă.

Decizia luată de Complexul Energetic din Craiova este absolut logică și vine ca urmare a faptului că asociațiile de proprietari nu-și (mai) plătesc facturile. În consecință, Regia de Termoficare a acumulat datorii imense care acum sunt aproape imposibil de plătit.

Valoarea acestei datorii este de 50 de milioane de euro, adică distribuită pe cap de craiovean ajunge la cca. 170 de euro. Uriașă, mai ales, dacă avem în vedere că nu toți craiovenii au venituri. Dacă o raportăm stric la cei ce se bucură de binefacerile termoficării, datoria este și mai mare. Evident că nu va putea fi plătită prea curând. De fapt nici nu văd cum ar putea fi plătită …

Situația cu care se confruntă acum craiovenii este un exemplu de faliment al unei structuri gândite prost și administrate și mai prost. Marile complexe energetice au fost concepute într-o altă etapă de evoluție, când resursele nu doar că se găseau cu nemiluita, dar erau și extrem de accesibile. Acum costurile resurselor sunt incomparabil mai mari și implicit prețul pe care trebuie să-l plătească utilizatorii acestora este mai mare la rândul său. Pe lângă costurile resurselor, să nu uităm că sistemul este parazitat de un personal numeros și bine plătit.

Ce-i de făcut ?

Soluțiile imediate nu sunt prea multe … Din nefericire, chiar cei buni platnici au devenit prizonierii colectivismului ce a stat la baza proiectării orașelor, acum zeci de ani. Poți fi un bun plătitor, fără vreo restanță consemnată vreodată, dar dacă ai nefericirea de a te învecina cu un rău platnic, vei fi tratat la fel cu acela.

Creditul bancar despre care se vorbește acum în Primărie ca fiind soluția miraculoasă, este varianta cea mai proastă. Orice Gâgă știe să împrumute bani când nu mai are ce bea și ce mânca, chiar dacă este conștient că nu va fi solvabil la scadență. Iar când acel moment sosește inevitabil, va da vina pe sistemul care vrea să-l sărăcească și pe o conspirație mondială care are ceva de împărțit cu el, cu Gâgă …

Singura soluție viabilă este sprijinirea asociațiilor de proprietari și a proprietarilor în a rezolva problema apei calde pe cont propriu. Debranșare, adică. O centrală de apartament, o centrală pentru o verticală de bloc sau chiar o centrală pentru un bloc întreg, sunt variante cu mult mai profitabile pentru toată lumea: pentru locatari, pentru că nu mai depind de primărie, regie, complez energetic, etc. Pentru Primărie, care nu mai are această problemă la fiecare început de sezon rece. Pentru Complexul Energetic care va înțelege în acest fel că trebuie să dea faliment, oricât de dureros ar fi pentru directorimea numită pe criterii politice și plătită cu salarii de miniștri.

În loc de toate astea, primarul Solomon și viceprimarul Dincă ne oferă un spectacol de curtea școlii în care doi copii se ceartă pe o minge spartă, învinuindu-se reciproc. Primul nu se sfiește să-l drăcuie pe-al doilea și îi reproșează că se bagă unde nu-i fierbe oala. Al doilea nu se lasă nici el și strigă în gura mare că s-a ajuns aici deoarece Antonie Solomon ar fi fost ezitant și nu ar fi contribuit la căutarea soluțiilor … Deloc surprinzător, dar fiind prea ocupați să-și dea în cap unul celuilalt, nu observă că soluții nu are nici unul, nici altul, iar jumătate din oraș nu mai are apă caldă !

De fapt, cei doi ne propun un fel de „boală lungă, moarte sigură”, uitând sau nerealizând că la anul va fi mai greu. Nu trebuie să fii matematician, ajunge să cunoști tabla adunării ca să înțelegi că la datoriile de azi se vor adăuga dobânzile de mâine. Și ce-i mai grav este că prețul oricărei forme de energie este în creștere, fie că vorbim de gaze, de carburanți sau de electricitate.