Lista celor 30 de rectori de universități românești care-și susțin colegul de la Suceava pentru a deveni ministrul învățământului este o listă a rușinii.

Într-o țară civilizată, un astfel de demers nu ar exista. Închipuiți-vă (dacă puteți !) o acțiune similară în Marea Britanie sau în Franța: un prim-ministru lipsite de valoare morală sau intelectuală care propune pentru funcția de ministru al învățământului un om incapabil să se exprime corect în limba maternă, că de limbi de circulație internațională nu poate fi cazul.

2018 01 28 Rector Suceava 02

În schimb, într-o țară ca România, nu doar că se întâmplă, dl. rector de Suceava fiind nominalizat cu acte în regulă de conducerea PSD, dar mai mult: circulă o listă publică de susținere pe care a semnat deja protipendada academică a României.

Nasol, nu ? Păi da ! Și în afară de a ne indigna în discuțiile pe care le tot purtăm unii cu alții, ce altceva ar mai fi de făcut ? Așa am ajuns să-mi imaginez un eventual protest al foștilor miniștri ai învățământului din epoca post – Ceaușescu.

Dar, consultând lista acestora, ce să vezi ? Nu prea ai cu cine, findcă toate partidele care au trecut prin guvern au contribuit la situația în care ne găsim acum. Iată și câteva exemple:

Andrei Marga – ministru sub Victor Ciorbea, Radu Vasile și Mugur Isărescu, fost informator al Securității, activist al UTC și PCR, autorul expresiei „DNA ar trebui să nu existe !”

Ioan Mang – ministru pentru într-un din guvernele Ponta pentru doar două săptămâni, demisionat în urma acuzațiilor de plagiat.

Ecaterina Andronescu – minstru de câteva ori, de la Văcăroiu până la Ponta, considerată „groparul învățământului romînesc” și supranumită „Abramburica” pentru haosul pe care l-a instituționalizat.

Cristian Adomniței – ministru în guvernul Tăriceanu, impus acolo de Relu Fenechiu, alături de Cristian David la interne și Tudor Chiuaru la justiție. Ne aducem aminte de diferendul cu un copil de gimanziu pe tema numărului de stele de pe steagul UE, dar și de faptul că s-a dus cu elicopterul ministrului de interne la propria nuntă.

Cătălin Baba – ministru în guvernul Ungureanu. Era din gașca lui Emil Boc și a fost acuzat de fapte de corupție chiar de conducerea Universității Babeș Bolyai. Mai fusese secretar de stat în 2009 dar și atunci Colegiul Senatului și Consiliul Academic din UBB au reacționat acuzându-l de neoptism și dând exemplu diverse rude pe care și le promova fără să întrunească condițiile legale.

Remus Pricopie – ministru în guvernul Ponta, fost aghiotant (consilier, purtător de cuvânt, om bun la toate) al Ecaterinei Andronescu.

Liviu Genunche Pop – ministru de vreo două ori dar despre care nu mai trebuie aduse argumente.

Să mai spunem că în 28 de ani, ministrul învățământului s-a schimbat de 26 de ori. Asta înseamnă o medie de un ministru pe an, sau – dacă avem în vedere că au existat și miniștri care au petrecut ani de zile în minister (Marga, Andronescu, Funeriu) rezultă că schimbarea miniștrilor s-a făcut în destule cazuri după doar câteva luni de activitate.

În concluzie, n-ai cu cine, domnule, n-ai cu cine ! Poate că începem să ne dăm seama în ce fundătură am ajuns și mai ales că suntem aici pentru că ne-am complăcut cu toții și nu am recționat aproape niciodată la mizeriile politice care au însoțit numirile miniștrilor în general și ale miniștrilor învățământului în special.

*

P.S. Dacă nu ați știut, aflați că sub autoritatea Ministerului Educației și Învățământului își desfășoară activitatea și Institutul Limbii Române, a cărei misiune este promovarea limbii, culturii și civilizații românești în străinătate prin intermediul catedrelor de limba română găzduite de diverse isntituții de învățământ superior. Nici nu vreau să mă gândesc ce ar însemna și în acest caz intervenția prostească a lui Dragnea, Dăncilă & Comp.

În cazul Institutului Cultural Român au făcut-o deja, concediind un om de cultură și cu experiență diplomatică (mă refer la Radu Boroianu) pentru a face loc unei doamen croitorese de la Alexandria, de unde altundeva ?

Anunțuri